De ce au inima și rinichii nevoie zilnic de legume. Explicațiile specialiștilor

×
Publicitate

O porție de legume în fiecare zi înseamnă doza minimă prin care putem să luăm potasiu din alimente. De ce potasiu? Pentru că, datorită acestui mineral, dar și datorită sodiului, ne bate inima.

Fără potasiu suficient în sânge, vasele nu se pot relaxa.

Crește astfel tensiunea. Sodiul și potasiul din sânge sunt reglate de rinichi, printr-un mecanism uimitor al corpului nostru.

Fiecare bătaie a inimii ne spune că în interiorul celulelor găsim potasiu.

În exterior, sodiu. Din echilibrul celor două minerale apare curentul electric.

Inima are bătăi regulate.

Sodiu, potasiu, magneziu și calciu – electroliții.

Sunt implicați în generarea impulsurilor electrice ale inimii ori ale creierului.

Mergem la Spitalul de Nefrologie Doctor Carol Davila.

Aflăm că rinichii sunt cei care impun porții zilnice de vegetale.

Aceasta deoarece în fructe și legume găsim potasiu.

Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Rinichiul e mediatorul, este cel care negociază binele organismului. El filtrează ce trebuie să se elimine și reține ce trebuie să rămână în organism. În fiecare zi ar trebui să mâncăm, recomandabil, de trei ori pe zi, câte o porție de fructe sau legume crude. De exemplu, un măr e o porție sau o portocală. Nu putem trăi fără potasiu!

Electroliții – aceste analize de sânge arată nivelul de sodiu, de potasiu, calciu ori magneziu din organism. Pentru ca valorile să fie normale, rinichii trebuie să funcționeze bine.

Când nu funcționează bine, apar fluctuații nedorite ale acestor electroliți. Pot apărea secundar aritmii, bătăi neregulate și periculoase ale inimii.

Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Potasiul, fiind prea puțin, este un factor care nu permite musculaturii vaselor să se relaxeze și este un factor de întreținere a tensiunii arteriale mari, dacă potasiul e prea mic.”

Pe lângă vegetale zilnic, rinichii ne mai cer apă în cantitate corectă.

Ștefan Voicu, doctor în chimie, Facultatea de Chimie Aplicată și Biotehnologii: „Una dintre primele consecințe ale deshidratării este creșterea tensiunii arteriale. Dacă beau brusc o cantitate mare de apă, după ce sărurile s-au concentrat, le diluez brusc. Pot apărea consecințe grave, în primul rând pentru inimă, pentru că scad foarte mult cantitățile de sodiu și potasiu. Ce se întâmplă în celulele din stomac nu mă interesează, dar ce se întâmplă în inimă, da. Asta e pompa care mișcă sângele. Dacă am dezechilibrat-o, o pot opri.”

După efort fizic, beți apă încet, în cantități mici. Sunt foarte bune și soluțiile de rehidratare, care au sodiu, potasiu, calciu și glucoză.

Apa însoțește cel mai bine mișcarea și ne ajută să avem o stare de bine.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Somnul după masă poate ascunde o suferință a ficatului. Medic: „Duce la ciroză”

„Ne ia somnul după ce mâncăm.” Așa pare normal pentru mulți dintre noi. Dar somnul după masă arată că ficatul are o suferință. Și, cum suferința acestui organ nu doare, nu ne gândim să mergem la medic.

Doctor de bine. Emisiunea integrală din 21 decembrie 2025

Doctor de bine. Emisiunea integrală din 21 decembrie 2025

Terapia hormonală la menopauză a fost declarată sigură după 30 de ani de avertismente. Ce spun medicii

Tratamentele de substituție hormonală destinate femeilor la menopauză nu au riscuri asociate, este concluzia ultimelor studii științifice.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.