De ce au inima și rinichii nevoie zilnic de legume. Explicațiile specialiștilor

×
Publicitate

O porție de legume în fiecare zi înseamnă doza minimă prin care putem să luăm potasiu din alimente. De ce potasiu? Pentru că, datorită acestui mineral, dar și datorită sodiului, ne bate inima.

Fără potasiu suficient în sânge, vasele nu se pot relaxa.

Crește astfel tensiunea. Sodiul și potasiul din sânge sunt reglate de rinichi, printr-un mecanism uimitor al corpului nostru.

Fiecare bătaie a inimii ne spune că în interiorul celulelor găsim potasiu.

În exterior, sodiu. Din echilibrul celor două minerale apare curentul electric.

Inima are bătăi regulate.

Sodiu, potasiu, magneziu și calciu – electroliții.

Sunt implicați în generarea impulsurilor electrice ale inimii ori ale creierului.

Mergem la Spitalul de Nefrologie Doctor Carol Davila.

Aflăm că rinichii sunt cei care impun porții zilnice de vegetale.

Aceasta deoarece în fructe și legume găsim potasiu.

Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Rinichiul e mediatorul, este cel care negociază binele organismului. El filtrează ce trebuie să se elimine și reține ce trebuie să rămână în organism. În fiecare zi ar trebui să mâncăm, recomandabil, de trei ori pe zi, câte o porție de fructe sau legume crude. De exemplu, un măr e o porție sau o portocală. Nu putem trăi fără potasiu!

Electroliții – aceste analize de sânge arată nivelul de sodiu, de potasiu, calciu ori magneziu din organism. Pentru ca valorile să fie normale, rinichii trebuie să funcționeze bine.

Când nu funcționează bine, apar fluctuații nedorite ale acestor electroliți. Pot apărea secundar aritmii, bătăi neregulate și periculoase ale inimii.

Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Potasiul, fiind prea puțin, este un factor care nu permite musculaturii vaselor să se relaxeze și este un factor de întreținere a tensiunii arteriale mari, dacă potasiul e prea mic.”

Pe lângă vegetale zilnic, rinichii ne mai cer apă în cantitate corectă.

Ștefan Voicu, doctor în chimie, Facultatea de Chimie Aplicată și Biotehnologii: „Una dintre primele consecințe ale deshidratării este creșterea tensiunii arteriale. Dacă beau brusc o cantitate mare de apă, după ce sărurile s-au concentrat, le diluez brusc. Pot apărea consecințe grave, în primul rând pentru inimă, pentru că scad foarte mult cantitățile de sodiu și potasiu. Ce se întâmplă în celulele din stomac nu mă interesează, dar ce se întâmplă în inimă, da. Asta e pompa care mișcă sângele. Dacă am dezechilibrat-o, o pot opri.”

După efort fizic, beți apă încet, în cantități mici. Sunt foarte bune și soluțiile de rehidratare, care au sodiu, potasiu, calciu și glucoză.

Apa însoțește cel mai bine mișcarea și ne ajută să avem o stare de bine.

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
Somnul după masă poate ascunde o suferință a ficatului. Medic: „Duce la ciroză”

„Ne ia somnul după ce mâncăm.” Așa pare normal pentru mulți dintre noi. Dar somnul după masă arată că ficatul are o suferință. Și, cum suferința acestui organ nu doare, nu ne gândim să mergem la medic.

Doctor de bine. Emisiunea integrală din 21 decembrie 2025

Doctor de bine. Emisiunea integrală din 21 decembrie 2025

Terapia hormonală la menopauză a fost declarată sigură după 30 de ani de avertismente. Ce spun medicii

Tratamentele de substituție hormonală destinate femeilor la menopauză nu au riscuri asociate, este concluzia ultimelor studii științifice.

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.