Raport: România, una dintre cele cinci țări care contribuie la „recesiunea democratică” din Europa
Guvernul Italiei a subminat profund statul de drept prin modificările aduse sistemului judiciar și a demonstrat „o intoleranță puternică față de criticile din mass-media”, arată un raport privind libertățile civile citat de The Guardian.
Un raport realizat de Civil Liberties Union for Europe (Liberties) afirmă că Italia este una dintre cele cinci țări care subminează statul de drept – alături de Bulgaria, Croația, România și Slovacia – și care „subminează intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”.
În Ungaria, clasificată de mult timp drept o „autocrație electorală”, cercetătorii au detectat „o regresie semnificativă” a statului de drept în 2024. Presiunea asupra ONG-urilor și mass-mediei s-a intensificat după lansarea Biroului pentru protecția suveranității al Ungariei, care are puteri extinse pentru a investiga cetățenii activi în viața publică.
„Recesiunea democratică a Europei s-a adâncit în 2024”, a declarat Liberties într-un comunicat. Raportul, publicat în premieră de The Guardian înainte de lansarea oficială, a evidențiat manipularea politică a sistemelor judiciare, aplicarea slabă a legii împotriva corupției, abuzul de proceduri legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile tot mai mari asupra protestelor pașnice.
„Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare și mai mare a democrației”, concluzionează raportul, compilat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.
Atac asupra statului de drept în Europa
Liberties a început să monitorizeze anual statul de drept în 2019, ca răspuns la rapoartele Comisiei Europene, menite să ofere o evaluare democratică a țărilor UE. Cele șase rapoarte publicate de organizație au arătat „persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Viktor Kazai, expert senior în domeniul statului de drept la Liberties.
„Toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, a spus el, subliniind că încercările UE de a contracara această tendință au fost „dezamăgitor de limitate”.
Kazai a identificat „cea mai îngrijorătoare categorie de țări” drept „demolatorii”, referindu-se la guvernele care iau măsuri directe pentru a submina statul de drept.
Italia: justiție politizată și atac asupra presei
În Italia, cercetătorii au evidențiat cum guvernul Giorgiei Meloni a propus modificări ce oferă „puteri nelimitate” Ministerului Justiției asupra procurorilor, consolidând astfel controlul politic asupra sistemului judiciar.
Contribuabilii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media publică”, inclusiv anularea discursului antifascist al scriitorului Antonio Scurati și deschiderea unui caz disciplinar împotriva unui prezentator TV care urma să-l difuzeze.
România și influența TikTok în alegeri
În România, alegerile prezidențiale recente au arătat cum TikTok poate propulsa un naționalist necunoscut spre victorie, ridicând îngrijorări cu privire la manipularea electorală prin rețelele sociale.
De asemenea, raportul subliniază că un proiect de lege destinat garantării independenței televiziunii și radioului public stagnează în Parlament din 2021, ceea ce ridică semne de întrebare privind intenția autorităților de a menține influența politică asupra mass-mediei de stat.
