Producția de cereale a României a scăzut aproape la jumătate față de cea din 2019, din cauza secetei extreme

seceta

Producţia totală de cereale boabe a României a scăzut în acest an la aproape jumătate faţă de 2019, din cauza secetei pedologice extreme care a afectat unele zone agricole din ţară, totalizând totalizând puţin peste 17 milioane de tone.

Dacă anul trecut recolta de cereale boabe obţinută de pe 5,56 milioane hectare a depăşit 30,41 milioane de tone, anul acesta s-au "strâns" boabele de pe o suprafaţă uşor redusă faţă de 2019, respectiv de pe aproximativ 5,34 milioane hectare, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Producţia medie la hectar a scăzut de la 5,46 tone (5.461 kilograme - kg) în 2019, la numai 3,18 tone (3.188 kg) anul acesta.

În acest an, România nu a mai reuşit performanţa ultimilor doi ani de a se clasa pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb din cauza secetei prelungite care a distrus aproape jumătate din producţie, cu toate că recolta record de porumb obţinută anul trecut, de peste 18,66 milioane de tone, a fost revizuită la solicitarea Comisiei Europene care a susţinut că România a transmis o producţie mai mare decât cea obţinută.

Potrivit datelor MADR, recolta de porumb boabe a înregistrat un recul de circa 45% în 2020, totalizând 9,63 de milioane de tone, comparativ cu cele 17,43 milioane de tone obţinute în 2019.

Citește și
Ce fac fermierii pentru a-și salva culturile afectate de secetă
Din cauza secetei, fermierii au început să investească în irigaţii. Câţi bani pot primi de la UE
Cum a așteptat Ucraina asaltul rușilor în Harkov. Dezvăluirile unor soldați ucraineni despre scenele haotice de pe front

Suprafaţa recoltată a fost de 2,61 milioane hectare, cu 63.000 de hectare sub cea din 2019, însă randamentul a coborât la 3.695 kg/ha, faţă de 6.508 kg/ha.

De asemenea, producţia de grâu a României a înregistrat un minus de aproape 41% faţă de 2019, ajungând la 6,091 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,088 milioane hectare şi o medie de 2.917 kg/ha, faţă de 4.749 kg/ha anul trecut.

Pe de altă parte, singura cultură care a consemnat un plus de producţie în acest an a fost secara, recolta fiind cu 26% mai mare decât anul trecut, respectiv 33.048 tone, faţă de 26.182 tone anul trecut, dar şi de pe o suprafaţă uşor în creştere, cu circa 912 hectare, respectiv un total de 10.267 hectare. Şi randamentul a crescut de la 2.799 kg/ha în 2019, la 3.219 kg/ha în acest an.

 

Producții mult mai mici la toate cerealele

 

Conform datelor operative ale Ministerului Agriculturii, o producţie redusă s-a mai înregistrat în acest an şi la orz - 727.377 tone, faţă de 1,34 milioane tone anul trecut, în condiţiile în care suprafaţa a fost mai mare cu 20.739 hectare, respectiv 305.804 ha, însă randamentul a coborât la 2.379 kg/ha faţă de 4.702 kg/ha în 2019.

Producţia de orzoaică a fost anul acesta de 279.039 tone, fiind aproape la jumătate faţă de 2019, când s-a consemnat o recoltă de 539.558 tone, însă suprafaţa a fost cu 41.698 hectar mai mică faţă de anul trecut, de numai 122.122 hectare, iar media la hectar a coborât de la 3.294 kg la 2.285 kg.

Recolta de ovăz din 2020 a totalizat 187.522 tone, în scădere cu 48% faţă de anul trecut când s-au raportat 361.573 tone, iar suprafaţa rămasă în cultură a depăşit uşor 102.400 hectare, comparativ cu cele 161.188 hectare anul trecut.

În 2020, randamentul la această cultură a atins 1.831 kg/ha, în scădere faţă de valoarea înregistrată anul trecut - 2.243 kg/ha.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii precizează că datele finale privind producţia vegetală realizată a anului agricol 2019-2020 vor fi publicate de către Institutul Naţional de Statistică în anul 2021, la sfârşitul lunii mai.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO Reacția presei maghiare după ce steagul Ținutului Secuiesc a fost interzis pe Arena Națională. Suporter: "E doar un steag! Pentru ce?"
FOTO ȘI VIDEO Reacția presei maghiare după ce steagul Ținutului Secuiesc a fost interzis pe Arena Națională. Suporter: "E doar un steag! Pentru ce?"
Citește și...
Lacul de 400 de hectare din România care s-a trasformat în deşert.
Lacul de 400 de hectare din România care s-a trasformat în deşert. "Dezastru ecologic"

Prins într-o luptă, între mai multe instituții ale statului, o companie privată, o amenajare piscicolă, dar și o secetă cruntă, un lac de peste 400 de hectare din Călărași a secat cu totul în câteva luni.

Din cauza secetei, fermierii au început să investească în irigaţii. Câţi bani pot primi de la UE
Din cauza secetei, fermierii au început să investească în irigaţii. Câţi bani pot primi de la UE

În acest an de secetă extremă, marii fermieri fac bilanţul şi se gândesc la noi investiţii, pentru a-şi proteja măcar culturile viitoare.

Cea mai caldă vară din istoria omenirii. Fenomenul care a făcut ravagii în emisfera de Nord
Cea mai caldă vară din istoria omenirii. Fenomenul care a făcut ravagii în emisfera de Nord

Vara care tocmai a trecut a fost cea mai fierbinte din istorie pentru emisfera de nord a planetei, și multe țări se confruntă cu o secetă severă.

Recomandări
Prima reacție a premierului Benjamin Netanyahu după ce CPI a cerut mandat de arestare pe numele lui, pentru crime de război
Prima reacție a premierului Benjamin Netanyahu după ce CPI a cerut mandat de arestare pe numele lui, pentru crime de război

Premierul israelian Benjamin Netanyahu anunţă luni că ”respinge cu dezgust” mandate de arestare cerute de către procurorul-şef Curţii Penale Internaţionale (CPI) Karim Khan, atât pe numele său, cât şi pe numele unor lideri Hamas.

500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile
500.000 de euro fonduri europene la o școală din Călărași. Profesorii vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile

Jumătate de milion de euro fonduri europene au ajuns la școala cu risc de abandon din Curcani, județul Călărași. Proiectele au fost scrise de profesori care vor să-i ajute pe copii să-și termine studiile și să aibă un viitor.

Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”
Ce se va întâmpla în Iran, după moartea președintelui. „Liderul suprem nu mai deține puterea absolută”

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, “nu mai deține puterea absolută în țară”, iar dacă poporul va vota pentru un președinte mai moderat, acesta va fi obligat să accepte rezultatul votului.