Lacul de 400 de hectare din România care s-a trasformat în deşert. "Dezastru ecologic"
Prins într-o luptă, între mai multe instituții ale statului, o companie privată, o amenajare piscicolă, dar și o secetă cruntă, un lac de peste 400 de hectare din Călărași a secat cu totul în câteva luni.
Lacul Iezer era inclus printre siturile naturale mondiale, ca popas pentru unele dintre speciile de păsări pe cale de dispariție, așa cum este gâsca cu gâtul roșu. Societatea Ornitologică din România consideră că ceea ce s-a petrecut la Călărași este un dezastru ecologic.
Imaginile suprinse de ornitologi la începutul lunii iulie surprind lacul plin de viață, atunci când adâncimea medie ajungea la un metru și 70 de centrimetri. Fotografiile din satelit arată cum marea de apă dulce s-a evaporat într-un ritm accelearat, iar în octombrie a dispărut cu totul.
Ornitologii spun că, înainte de secare, lacul Iezer era situl favorit pentru pelicanii care veneau de pe malul bulgăresc al Dunării. Alte mii de păsări din alte zeci de specii au acum de suferit.
Secarea s-a produs în timpul migrației de toamnă. Specialiștii susțin că lacul a secat în aproximativ patru luni.
Aici iernau gâștele cu gât roșu, cea mai periclitată specie de păsări din lume, iar acestea vor sosi în mai puțin de două luni din lunga lor călătorie începută în ținuturile arctice. Acum totul arată ca un deșert lipsit de viață.
Emil Teodorescu: „Situația e chiar foarte gravă, Lacul Iezer a fost unul din cele mai importante situri pentru protejarea gâștei cu gât roșu și pelicanul creț. Aceste două specii sunt periclitate la nivel internațional.''
Viorica Rădulescu, director Piscicola Călărași: „Era într-adevăr un loc frumos, cu biodiversitate, cu păsări foarte multe, cu activități de piscicultură de protecție a mediului.”
Ecologiștii susțin că motivul principal al secării Lacului Iezer Călărași este un stăvilar defect, amplasat între lacul Gălățui și canalul care alimentează lacul Iezer Călărași. Se mai adaugă seceta prelungită, dar și apa folosită de fermieri pentru irigații. Stăvilarul este în zona unui lac învecinat, dar administratorul luciului de apă susține că bariera nu este în proprietatea sa, ci chiar a Agenției de Îmbunătățiri Funciare.
Petre Barbu, proprietar Lac Gălățui: „Acest stăvilar nu mai funcționează cam de 15 ani. Eu nu am nici o treabă cu el.''
Aurel Mitea, director Organizație a Udătorilor Călărași: „Nu este stăvilarul nostru. Acel stăvilar nu este al nostru. Trece prin acel stăvilar prin mod gravitațional.''
La rândul lor, reprezentanții Apelor Române au asistat la dispariția lacului pentru că susțin că nu au competențe.
Director Apele Române Călărași: „Apa este transmisă prin acest canal, dar toate instalațiile fiind la ANIF, Apele Române nu au cum să intervină în acest caz.''
Deși inițial, reprezentanții Agenției de Îmbunătățiri Funciare Călărași au promis că vor oferi un punct de vedere, până la această oră niciun reprezentant al instituției nu a mai putut fi contactat.
