Polițiștii din Constanța au reținut încă cinci persoane, inclusiv un notar public, în dosarul denumit „Fabrica de moșteniri”
Polițiștii constănțeni au reținut încă cinci persoane, inclusiv un notar public, în dosarul denumit „Fabrica de moșteniri”. Alte 13 persoane, între care un alt notar public și un executor judecătoresc, au fost reținute în luna iulie.
Potrivit anchetatorilor, membrii rețelei sunt acuzați că luau, cu acte false, locuințele unor vârstnici bolnavi sau singuri, după ce aflau de la administratori de bloc în ce situație se găseau aceștia — apartamente pe care le vindeau apoi unor cumpărători de bună-credință.
Presupusele infracțiuni se întind pe durata a șapte ani
Primele rețineri în acest dosar au fost făcute în luna iulie, după ce polițiștii din Constanța au descoperit că membrii unei rețele organizate puseseră la punct un sistem prin care identificau persoane în vârstă care dețineau apartamente sau garsoniere și le luau locuințele folosindu-se de acte falsificate.
Imobilele respective, obținute ilegal, erau vândute fie unor cumpărători de bună-credință, fie de mai multe ori între membrii grupării, pentru a ascunde modul fraudulos în care au fost dobândite.
În 6 noiembrie, polițiștii constănțeni și procurorii DIICOT au reținut cinci persoane, între care un notar public, într-un dosar de trafic de persoane, constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Potrivit sursei citate, vineri, procurorii DIICOT Constanța au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Constanța cu propunere de arestare preventivă a celor cinci.
Totodată, procurorii au formulat propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, în cazul unui executor judecătoresc.
Exploatarea vârstnicilor și obținerea frauduloasă a locuințelor
În luna iulie, IPJ Constanța anunța că polițiștii au făcut cercetări în cauza denumită „Fabrica de moșteniri” și au stabilit, în urma administrării unor probe, că, începând din vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, în vârstă de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei vârstnici, i-ar fi dus pe aceștia într-o casă din Oltina, pe care o deținea, „menținându-i într-o stare de aservire”, ca să le ia pensiile.
„Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure”, au afirmat polițiștii.
Ei au precizat că, în 2018, aceeași persoană ar fi inițiat și constituit, împreună cu un notar public și un executor judecătoresc, un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri — printre care și un alt notar public — cu scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile deținute de persoane vârstnice aflate în stadii avansate de degradare fizică și psihică.
„Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată, în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța.
Un circuit complex de operațiuni juridice
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată”, menționa sursa citată.
Polițiștii precizau că, prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre persoanele cercetate ar fi conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților.
Anchetatorii au ajuns la concluzia că această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
„În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară pe baza unor testamente false.
Prin aceste demersuri s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali”, au mai afirmat reprezentanții IPJ Constanța.
Polițiștii au constatat că o asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupării, care ar fi fost deposedată de locuința sa din municipiul Constanța.
„În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate — executor judecătoresc —, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).
În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării. Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute unor cumpărători de bună-credință ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire”, au explicat polițiștii.
Ei au menționat că anumiți membri ai grupării și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
Activitățile în cauza denumită generic „Fabrica de moșteniri” au beneficiat de sprijinul specialiștilor din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar acțiunea a fost desfășurată cu sprijinul jandarmilor din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Constanța.
