Planul de înzestrare a Armatei României, dezbătut în CSAT. Ce prevede până în 2034

Capacitățile industriale militare trebuie să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război, au arătat reprezentanții Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Membrii Consiliului au abordat în şedinţa de joi Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034, document de referinţă pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaţionale de tehnică şi echipamente militare pentru dotarea structurii de forţe şi resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuţiile pe acest subiect să fie continuate, anunţă Administraţia Prezidenţială.

„Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări, inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor”, arată comunicatul.

„Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război”, se precizează în comunicat.

Citește și

Ce este și cât costă sistemul Patriot, donat de România Ucrainei. De ce Rusia are motive să se teamă de celebra armă

Potrivit CSAT, ”creşterea alocaţiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct şi asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniţia un proces de transformare, retehnologizare şi adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante şi know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internaţional”.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă