România trimite un sistem Patriot în Ucraina, în urma deciziei CSAT. Condiția pusă în schimbul donației
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a reunit, joi, în şedinţă la Palatul Cotroceni, pe agendă aflându-se analiza privind posibilitatea transferului unui sistem Patriot către Ucraina.
Ședința CSAT, condusă de președintele Klaus Iohannis s-a încheiat joi la prânz, după o oră de discuții.
Consiliul a decis trimiterea în Ucraina a sistemului de apărare Patriot.
„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create” se arată într-un comunicat al CSAT.
România are un contract cu SUA pentru șapte sisteme de tip Patriot, dintre care a primit până acum patru unități. Dintre cele patru doar două sunt operaționale în acest moment.
La şedinţă au participat premierul Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Oprea, reprezentanţi ai SRI şi SIE, şeful SMAp, Gheorghiţă Vlad, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea, potrivit imaginilor transmise de Administraţia Prezidenţială.
Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, nu a participat la şedinţa CSAT. Aceasta efectuează o vizită de lucru, joi şi vineri, în Statele Unite ale Americii. În locul său la şedinţa CSAT participă secretarul de stat Luca Niculescu. Nici ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, nu participă la şedinţă.
Pe agenda şedinţei CSAT se află incluse subiecte referitoare la:
►Obiectivele României pentru Summitul NATO din 2024;
►Forţele şi mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2025;
►Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
►Analiza privind posibilitatea transferului unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei;
►Avizarea solicitărilor pentru obţinerea autorizării de utilizare a echipamentelor de infrastructură 5G, depuse de către Bithat Solutions S.R.L. şi ASEE Solutions S.R.L.
De asemenea, în cadrul şedinţei sunt analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale.
Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, în cadrul CSAT, va prezenta poziţia sa privind candidatura la şefia NATO şi apoi va anunţa şi public decizia luată pe acest subiect.
El a fost întrebat dacă îşi va mai menţine candidatura la şefia NATO, în condiţiile în care Ungaria şi Slovacia şi-au anunţat susţinerea pentru ocuparea funcţiei de secretar general al Alianţei Nord Atlantice de către Mark Rutte, România rămânând singura ţară din Alianţă care nu a anunţat susţinerea pentru premierul olandez.
"Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice", a afirmat şeful statului, miercuri, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella.
Pe 11 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a convocat această şedinţă a CSAT. Ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a avut loc în februarie. AG
