Politologul Cristian Pîrvulescu a analizat pentru Știrile Pro TV scenariile posibile: de la preluarea puterii de către Gardienii Revoluției, până la riscul unor confruntări civile.
Moartea lui Khamenei nu înseamnă căderea regimului iranian. Ce urmează
Dispariția ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de 37 de ani, a generat speranțe în rândul multora că regimul de la Teheran ar putea să se prăbușească. Politologul și analistul de politică externă Cristian Pîrvulescu temperează însă aceste așteptări și trasează principalele scenarii pentru viitorul Iranului: de la militarizarea puterii și lupte interne între cler și armată, până la riscul destabilizării regionale și posibilitatea unor confruntări civile.
„Așteptarea a fost exagerată și naivă"
Primul lucru pe care îl subliniază Pîrvulescu este că speranța că moartea lui Khamenei ar putea opri brusc funcționarea regimului iranian nu este foarte plauzibilă. Regimul are structuri solide, iar instituțiile statului teocratic nu se prăbușesc odată cu dispariția unui lider, oricât de simbolică ar fi figura acestuia.
„Nu, nu are cum să fie așa. Cred că așteptarea a fost exagerată și naivă. Regimul este suficient de puternic", a declarat Cristian Pîrvulescu.
Analistul atrage atenția că, deși simbolurile pot cădea rapid, structurile rezistă mult mai mult. „Știți, simbolurile cad repede, structurile cad mai greu. Este important inclusiv pentru americani că au dezorganizat puterea iraniană, nu mai discutăm de israelieni. Dar până la căderea structurilor acestui stat teocratic mai e mult de făcut", a mai spus politologul.
Primul scenariu: Gardienii Revoluției preiau puterea
Cel mai plauzibil scenariu, în opinia lui Pîrvulescu, este acela al unei militarizări a puterii, cu Corpul Gardienilor Revoluției în prim-plan. Această forță militară și politică importantă, care a jucat dintotdeauna un rol central în apărarea regimului din Iran, ar putea deveni principalul actor al tranziției.
„Primul scenariu, cel care pare cel mai plauzibil, este acela că vom vedea puterea preluată de Corpul Gardienilor Revoluției. Vom vedea o militarizare și poate pe termen mediu o laicizare foarte înceată a regimului. Dar este greu de crezut că vom asista la o schimbare rapidă de regim dacă nimic important nu se întâmplă", a explicat politologul.
Dacă Gardienii vor prelua efectiv frâiele puterii, Pîrvulescu avertizează că Iranul ar putea aluneca spre un regim militar dur, cu consecințe grave pentru vecinii săi. „Vom asista la trecerea la un regim militar foarte dur, care va ataca cu mai multă duritate statele din jur", a spus analistul, descriind acest scenariu ca pe unul dintre riscurile majore ale momentului.
Al doilea scenariu: Reacția populară și posibilele confruntări civile
Imaginile cu scene de bucurie surprinse pe străzile orașelor iraniene, inclusiv în capitala Teheran, imediat după anunțul oficial al morții ayatolahului, ridică o întrebare esențială: va reuși societatea civilă iraniană să transforme acest moment într-o mișcare politică coerentă?
„Au fost scene de bucurie filmate în orașele iraniene, inclusiv în Teheran, după anunțul oficial al morții ayatolahului. Va depinde foarte mult de reacția care va exista. Va fi ea coordonată? Va căpăta un sens politic? Vor reacționa Gardienii Revoluției violent sau mai degrabă discret?", spune Pîrvulescu.
Analistul recunoaște că societatea iraniană este fracturată și că există o masă mijlocie urbană care dorește schimbarea, însă fără un program clar și fără structuri armate capabile să contrabalanseze forța Gardienilor.
„Donald Trump i-a invitat pe iranieni să ia puterea. Cu siguranță, în marile orașe există o masă mijlocie care își dorește ca regimul să se schimbe, fără să aibă un program foarte clar. Ceilalți vor încerca să se opună acestei tendințe. Riscul unor confruntări civile e foarte important, doar că nu avem cunoștință de existența unor grupuri armate puternice care să poată să contracareze Gardienii Revoluției", a subliniat politologul.
Lupta pentru succesiune: Cler contra militari
Una dintre marile necunoscute ale momentului rămâne succesiunea la conducerea religioasă a Iranului. Din punct de vedere constituțional, există prevederi clare pentru o preluare interimară a puterii, însă rapiditatea și caracterul acestui proces vor conta enorm pentru stabilitatea internă.
Pîrvulescu anticipează o posibilă confruntare între lumea clerului și reprezentanții forței militare. „Este foarte posibil să asistăm la o confruntare, nu știm cât de importantă, între clerici, pe de o parte, și militari, dar mai ales reprezentanții Corpului Gardienilor Revoluției", a afirmat analistul.
În privința numelui succesorului, Pîrvulescu este prudent, recunoscând că nu este specialist în probleme iraniene, dar notează că presa informată vorbește deja despre un candidat din anturajul fostului lider suprem. „Nefiind un specialist în probleme iraniene, mi-e greu să mă pronunț, dar am văzut că presa informată vorbește despre un succesor imediat, care îi era apropiat, dar care va fi doar un succesor interimar. Este din echipa dură, a lucrat cu Corpul Gardienilor Revoluției, dar încă nu știm cine va fi cel care va prelua conducerea religioasă și ce influență va avea", a spus analistul de politică externă la Știrile Pro TV.
Riscul regional: Statele din Golf și rețelele de proxi
Conflictul riscă să depășească granițele Iranului și să devină unul regional, mai ales în contextul în care Teheranul controlează o rețea extinsă de grupări proxy în întreaga regiune. Pîrvulescu subliniază că nici statele din Golf nu au interes să escaladeze situația, dar riscul există.
„El riscă să devină regional. Statele din Golf nu își doresc acest lucru, pentru că, dacă Iranul nu dispune de o armată puternică, dispune de aceste rețele de proxi care funcționează în toate țările și pot destabiliza politica", a explicat analistul.
Întrebat despre situația românilor aflați în Dubai sau Abu Dhabi, orașe care, deși nu sunt ținte directe ale unor atacuri, pot fi afectate indirect de escaladarea conflictului, Pîrvulescu s-a arătat încrezător: „Cred că situația urmează să se stabilizeze."
„O eră s-a încheiat. Nu știm către ce"
Dincolo de scenarii și calcule politice, Pîrvulescu a subliniat dimensiunea istorică a momentului. Khamenei a condus Iranul timp de 37 de ani, iar plecarea sa marchează sfârșitul unei epoci, indiferent de direcția în care va evolua țara.
„O eră s-a încheiat. Sunt 37 de ani de când conducea Khamenei și vom intra într-o nouă eră care cu siguranță va fi o eră de tranziție. Nu știm către ce", a concluzionat politologul Cristian Pîrvulescu.
Cert este că următoarele 48 de ore vor fi decisive. Modul în care Gardienii Revoluției vor gestiona această tranziție, intensitatea reacției populare și viteza cu care va fi numit un nou lider suprem vor determina dacă Iranul alunecă spre stabilizare sau spre o criză mai profundă — cu ecouri ce ar putea fi simțite în întreaga regiune și dincolo de ea.
