Min. Energiei: “Nu ne-ar deranja să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu dependența față de România”

Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, invitat la emisiunea PRO VERDE. El spune că Neptun Deep are “un potențial fabulos”, care ne va permite dublarea producției de gaze, precum și exportul către țări ca Ungaria.

Sebastian Burduja: “Pentru Neptun Deep avem un proiect de patru miliarde de euro. Asta este investiția în Marea Neagră: două miliarde - OMV Petrom, două miliarde - Romgaz. Un potențial fabulos pentru România. E practic dublarea capacității de producție de gaze în România și, deci, acoperirea consumului propriu (...) și, dacă va fi cazul, și o cantitate pentru export.

Și am spus-o - cu anumite reacții în spațiul public, - nu ne-ar deranja să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia, prezentă astăzi și recunoscută, cu o dependență față de România”.

Burduja amintește, pe de altă parte că, în domeniul energiei nucleare, România este “cu un pas înainte” față de toți vecinii săi, pentru că are o experiență de peste 40 de ani în domeniu, folosind doar tehnologie occidentală.

Citește și

Cum au reușit doi brașoveni să aducă produsele locale direct de la fermă pe mesele a mii de români. „Nu mai există pierderi”

“În toate țările din jurul nostru, bulgarii, ungurii, toți ceilalți depind de tehnologie sovietică, rusească, de la combustibil nuclear până la tehnologie în sine”, a menționat el.

Mai mult, în zona de hidroenergie, România deține 60 la sută din resursa de apă a UE, iar în domeniul energiilor regenerabile are un potențial foarte mare.

“Ceea ce ne lipește, însă, este o strategie națională energetică”, spune Burduja, care amintește că aceasta devine cu atât mai importantă cu cât, în următorii ani, România va beneficia de fonduri europene de 18 miliarde de euro, “bani siguri”, în domeniul energiei.

Ciprian Stănescu: Încep mai degrabă cu o întrebare generalistă despre cum arată și tot ce înseamnă energia, zilele astea, în acest context geopolitic, de război, în care trăim. Unde e și cum stă România în acest punct?

Sebastian Burduja: Stăm bine. Suntem și norocoși, pentru că avem la dispoziție un mix foarte divers de resurse. Avem și foarte multe resurse. De exemplu, în zona hidro avem 60% din resursa de apă a continentului european, a Uniunii Europene.

Avem program nuclear civil de 40 și ceva de ani și un program occidental. În toate țările din jurul nostru, bulgarii, ungurii, toți ceilalți depind de tehnologie sovietică, rusească, de la combustibil nuclear până la tehnologie în sine. Noi am privit către Vest, am mers în Canada, am mers către parteneri occidentali. Deci suntem cu un pas, dacă vreți, înainte, și e și o tehnologie foarte sigură.

Avem foarte mult potențial solar și eolian, începând cu noua zonă eoliană offshore în Marea Neagră. (...) De asemenea, avem energie geotermală (…).

Ciprian Stănescu: Ce nu are însă România, sau ce-i lipsește ca să își îndeplinească un potențial pe care de 30 de ani pare că încă nu l-am atins?

Sebastian Burduja: De exemplu, n-avem o strategie energetică națională, din păcate. Ultima în vigoare cred că e din 2008-2009. De atunci până azi au fost multiple încercări de a promova o simplă hotărâre de Guvern. Sigur, aparent simplă, în realitate, ea trebuie să treacă pe la Ministerul Mediului și printr-o procedură de evaluare de mediu, care a implicat provocări pe care, din păcate, Guvernul nu le-a depășit.

Noi ne-am propus să accelerăm lucrurile, am cooptat un consiliu onorific cu 32 de experți foarte buni în energie, plus experți invitați, plus Banca Mondială, care ne creează cadrul, și ne-am propus ca, în primăvara lui 2024, să rezolvăm această problemă și să avem o strategie energetică. (…)

România are câteva “avantaje indubitabile” în cursa pentru reactoarele nucleare de mici dimensiuni

Referindu-se la proiectul de construire a unor minireactoare nucleare în țara noastră, Burduja spune că “România va avea de ales” dacă merge în continuare cu proiectul companiei americane NuScale sau va lua în considerare alte tehnologii similare.

Proiectul reactoarelor de mici dimensiuni de la Doicești este, la această oră, pus sub semnul întrebării, după ce compania americană a anunțat că oprește un proiect similar din Statele Unite, din lipsa finanțării.

Dacă proiectul din România va fi deblocat, țara noastră are șansa să devină prima din lume în care va funcționa această tehnologie nouă de producere a energiei.

Sebastian Burduja: “La nivel tehnic - este indubitabil, în tot sectorul nuclear mondial - NuScale este cea mai avansată tehnologie în acest moment, și este certificată drept o tehnologie sigură. (…)

Este singura tehnologie pentru reactoare modulare de mici dimensiuni certificată de un reglementator, chiar de reglementatorul american, cel mai strict din lume – au această reputație.

România are niște avantaje indubitabile. Avem o tradiție în sectorul nuclear, avem ciclu nuclear integrat, de la minele de uraniu până la producția de apă grea (...) până la fabrica de combustibil nuclear, până la producția în sine, cu cele două reactoare pe care le avem în funcțiune.

Plus că, deja am început să pregătim resursa umană pentru reactoarele modulare de mici dimensiuni, la Politehnica București. E singurul simulator de acest fel din Europa (…).”

Ce îl ține treaz noaptea pe ministrul Burduja. “Pur și simplu, sârmele nu mai duc”

Ciprian Stănescu: Avem cred că 18 miliarde de euro (n.r. - fonduri europene de investit în energie). Care ar fi top trei domenii sau arii de intervenție și care ar fi principalul obstacol pentru care aceste 18 miliarde să nu vină în România și să nu aibă efectul scontat?

Sebastian Burduja: “Principalele zone de intervenție: energie regenerabilă, producție solară, eoliană.(...)

A doua direcție este partea de stocare, e o mare nevoie a sistemului. Când crești producția intermitentă, - bate soarele, bate vântul, avem producție de energie solară, avem producție de energie eoliană. Când nu, avem un gol de producție în sistem, și atunci bateriile sunt o soluție în acest sens. (...)

A treia mare prioritate este partea de transport și distribuție, a energiei electrice, în principal. Deci, vorbim de modernizarea rețelelor. Asta e de interes pentru prosumatori, mai ales pentru că mai ales la nivelul rețelelor de distribuție, dacă nu ai o întărire, o modernizare, pur și simplu sârmele nu mai duc.”

“Vom avea un cablu de curent continuu care va lega Dobrogea de Transivania”

Asta se întâmplă în teren, iar la nivel de proiect mare, este un interconector în curent continuu care să lege Dobrogea de granița de Vest. România are foarte multă producție în Dobrogea, dar are foarte mult consum în Transilvania. Și asta e o vulnerabilitate a sistemului energetic național, cunoscută de foarte mult timp și, din păcate, ea nu s-a reglat.

Or, un asemenea cablu în curent continuu va putea evacua puterea adițională și de la noile unități 3 și 4 de la Cernavodă, din offshore wind - din Marea Neagră, și să o ducă spre locurile de consum din Transilvania, dar și peste granița de vest, pentru că vrem să fim un furnizor de securitate și de energie electrică pentru restul Europei.”

Ciprian Stănescu: Și ce s-ar putea să nu ne iasă? De ce s-ar putea să nu reușim?

Sebastian Burduja: “Ce mă ține pe mine treaz noaptea? Exact ideea aceasta a capacității administrative limitate. Ai 18 miliarde de euro, da? Acești bani sunt siguri. Bani europeni, bani publici, pe care nu poți să-i aloci oricum.

Primim aplicații, trebuie să le evaluăm, trebuie să le contractăm, trebuie să verificăm toate documentele.

Și gândiți-vă că, cel puțin la un apel din PNRR, cel de 460 de milioane de euro, a trenat un an și ceva înainte de mandatul meu, am preluat din mers lucrurile, am reușit să dublăm capacitatea unității de proiecte europene din cadrul ministerului și acum ne apropiem de finalizarea contractării.

Deci aici e cea mai mare constrângere, pentru că, dacă noi am reușit să consolidăm ministerul, să avem mai mulți evaluatori, să-i putem plăti mai bine, atunci am putea pune acești bani mai repede în piață.”

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu