Investiție controversată la un institut din România. Pentru ce au fost cumpărate patru mașini în valoare de 400.000 de euro
Între investițiile cu bani din PNRR își fac loc și achiziții publice care ridică multe semne de întrebare.
De exemplu, cei de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, care se ocupă de monitorizarea sturionilor pe Dunăre, își doresc 4 autoturisme în valoare de 400 de mii de euro. Licitația a fost câștigată, iar mașinile urmează să fie livrate în luna august.
Nevoia este justificată, spun cei din conducere, care consideră că doar aceste vehicule pot face față condițiilor dificile de relief. Ministrul Mediului vorbește, însă, despre o achiziție inadmisibilă.
Institutul a primit 10 milioane de euro, bani europeni din care responsabilii s-au angajat să cumpere între altele echipamente inteligente pentru marcarea și urmărirea sturionilor, dar și bărci și mașini de teren.
Reporter: Ce mașini ați luat?
György Deak, directorul general al Institutului: „Mașini care să respecte legislația”.
Reporter: Ce înseamnă asta?
György Deak, directorul general al Institutului: „CO conform legii. SUV”.
Reporter: SUV-uri! Cât a costat o mașină?
György Deak, directorul general al Institutului: „Habar n-am... Erau alocate cred că 400 de mii”.
Reporter: 400 de mii de euro. Pentru câte mașini?
György Deak, directorul general al Institutului: „Pentru 4”.
Reporter: 100 de mii de euro mașina.
György Deak, directorul general al Institutului: „Haideți să vă explic care e problema. Condiția a fost ca să poți să tragi barca și să nu rămâi în noroi, probabil că nu s-a rezolvat problema”.
Reporter: Și doar o mașină premium poate să facă toate aceste lucruri?
György Deak, directorul general al Institutului: „Dacă aveți altă variantă eu oricând sunt dispus”.
Alte variante sunt cu siguranță, spun experții auto. În criteriile înșirate de reprezentanții institutului, ca să își justifice achiziția, s-ar încadra fără probleme și alte mașini 4x4, unele care costă și de două ori mai puțin. Inclusiv actuala mașină cu care merge pe teren directorul instituției este potrivită pentru drumurile accidentate, dar și pentru tractarea ambarcațiunilor de pe Dunăre.
Doar că, potrivit directorului, mașina nu își face bine treaba așa că trebuie unele noi care, pe lângă provocările din teren, să poată transporta în siguranță și probele prelevate de angajați.
Investiția controversată a ajuns și la urechile ministrului mediului.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: „Este inadmisibil să își cumpere limuzine, și voi avea grijă ca atunci când vor veni la decontare să găsesc căi să nu le dau banii”.
Institutul are în jur de 120 de angajați, pe lângă directori și șefi de departamente. De pe site aflăm că angajații fac cercetări legate de impactul poluării, reciclarea deşeurilor, schimbările climatice, dar și de conservare a biodiversității
Nu este însă pentru prima dată când activitatea lor ridică semne de întrebare. Conducerea declară, anual, capturile de sturioni din pescuitul științific. Iar cifrele sunt neverosimile, spun experții în domeniu. Femelele, care sunt purtătoare de icre negre, apar foarte rar sau deloc în raportări.
Datele din ultimii 13 ani sugerează că pescarii institutului ar fi capturat o femelă la nouă masculi. Studiile arată, însă, că, în cazul sturionilor sălbatici:
Tudor Ionescu, Centrul de Biodiversitate Acvatică: „Raportul între sexe este unu la unu. La o femelă există și-un mascul. Asta reiese din toate datele științifice publicate anterior. Există studii științifice publicate recent de experți internaționali care au concluzionat faptul că raportul de 1:9, adică o femelă la 9 masculi, are o probabilitate reală de 0,0000012 la sută”.
De aici rezultă suspiciuni justificate de braconaj sau capturi nedeclarate, chiar în rândul celor care pescuiesc, chipurile, în scop științific.
Sursa: Pro TV
Etichete: dunare, PNRR, masini, investitii, ministerul mediului, sturioni,
Dată publicare:
23-04-2024 19:19
