Cum scapi de stres atunci când te-ai autoizolat la domiciliu. Sfaturi de la specialiştii OMS şi CDC
Măsurile impuse la nivel naţional şi mondial de pandemia provocată de noul coronavirus ne afectează în bună măsură viaţa de zi cu zi şi aduc în comunităţi un factor de stres nemaiîntâlnit în ultimele decenii.
Numărul persoanelor aflate în carantină sau în izolare auto-impusă, la domiciliu, creşte de la o zi la alta. Viaţa între patru pereţi, alături de valul informaţional la care suntem expuşi în aceste zile, poate genera teamă, nemulţumiri şi un grad ridicat de anxietate. Nu e de mirare, în aceste condiţii, că problemele provocate de COVID-19 nu se rezumă doar la sănătatea fizică, ci şi la cea mintală.
"Mare parte din anxietăţi îşi au rădăcinile în teama de necunoscut şi în faptul că aşteptăm să se întâmple ceva - coronavirusul provoacă asta la un nivel macro", a declarat Rosie Weatherley, purtătorul de cuvânt al fundaţiei britanice pentru boli mintale Mind, pentru BBC.
Potrivit Centrului american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), printre semnele care anunţă un nivel ridicat al stresului în această perioadă se numără grija şi teama pentru starea de sănătate, dificultăţile de concentrare, alimentaţia în exces, tulburările de somn, fumatul în exces şi consumul ridicat de băuturi alcoolice.
Pe de altă parte, printre persoanele cele mai afectate sunt vârstnicii şi cei cu boli cronice care prezintă un risc mai mare de infectare cu noul coronavirus, copiii şi adolescenţii, personalul medical implicat direct în eforturile de limitare a epidemiei şi membrii echipajelor de salvare care în aceste zile lucrează la foc automat.
Şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la punct o listă de măsuri pe care le pot lua cei de mai sus, dar şi oamenii simpli care sunt nevoiţi să petreacă următoarele zile sau săptămâni în izolare impusă, la domiciliu. Iată cele mai importante sfaturi, pe care le poţi aplica fără efort suplimentar şi fără ajutor de specialitate.
Limitează sursele de informaţii care te pot stresa
Criza mondială provocată de noul coronavirus este principalul - dacă nu singurul - subiect abordat în această perioadă pe toate canalele de ştiri. Nu de puţine ori, informaţiile se bat cap în cap sau, şi mai rău, unele dintre ele sunt false sau induc, prin natura lor, panica. Expunerea la acest val de informaţii poate fi deranjantă şi creează o stare de îngrijorare.
Cea mai bună soluţie e să te limitezi la sursele oficiale, cum ar fi comunicatele emise de autorităţile române, şi interesează-te de evoluţia epidemiei la anumite ore, de exemplu dimineaţa şi seara. Una dintre sursele sigure de informaţii este platforma Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
CITEŞTE ŞI: Informaţii şi alerte false despre coronavirus. Planul pus la cale în Rusia
Ia o pauză de la reţelele sociale
Mai ales în cazul celor care îşi petrec aceste zile la domiciliu, în carantină sau pur şi simplu în izolare autoimpusă, statul pe reţelele sociale e una dintre cele mai la îndemână metode de a face timpul să treacă mai repede.
Pentru că şi aici se discută tot despre epidemia de coronavirus, iar multe informaţii sunt din surse cel puţin dubioase, e de preferat ca în această perioadă să laşi deoparte Facebookul sau Instagramul, măcar pentru câteva ore pe zi. Un prim pas înainte e să-ţi dezactivezi alertele şi, dacă nu foloseşti telefonul în interes de serviciu, pune-l pe mute.
Păstrează legătura cu cei dragi
Cu toate astea, comunicarea interumană este esenţială, mai ales în această perioadă. Nu este o plăcere să stai închis în casă zile întregi - pune la punct o listă cu persoanele apropiate, fie că e vorba despre familie sau prieteni, şi fă-ţi un obicei din a sta de vorbă cu ei în mod regulat. E de preferat, totuşi, ca aceste conversaţii să nu se învârtă doar în jurul pandemiei provocate de COVID-19, pentru că discuţia poate genera temeri şi poate creşte nivelul de stres, în loc să-l reducă.
Cât despre persoanele cu care locuieşti, ele sunt primele la care ar trebui să găseşti alinare în această perioadă tulbure. Păstrează-ţi obiceiurile de zi cu zi şi fă-ţi altele noi, împreună cu ai casei, fie că e vorba despre copii, părinţi sau prieteni alături de care locuieşti. Staţi de vorbă, povestiţi, gătiţi împreună, faceţi exerciţii fizice simple, puneţi la cale diverse activităţi educative, faceţi planuri de viitor, dansaţi, orice simţiţi că vă detaşează de la situaţia actuală.
Găseşte metode de relaxare mintală, chiar şi la domiciliu
Pentru că am vorbit mai sus despre exerciţii fizice, care pot avea un efect de detensionare, Centrul american pentru Controlul şi Combaterea Bolilor precizează, în ghidul lor, că efortul fizic contribuie la eliminarea stării de plictiseală şi ajută la păstrarea mobilităţii. Pe de altă parte, sunt multe alte activităţi care pot fi făcute acasă în această perioadă.
Curăţenia şi activităţile casnice, oricât de neplăcute ar fi într-o situaţie normală, au avantajul de a elibera mintea şi contribuie la reducerea nivelului de stres. Citeşte, urmăreşte un serial relaxant sau,l a fel de bine, poţi să-ţi testezi creativitatea încercându-ţi mâna la desen sau la scris. Pe de altă parte, nu e indicat să-ţi umpli timpul cu activităţi - relaxarea înseamnă şi să stai pe un scaun în balcon, la soare, sau pe o canapea, în linişte.
Cuvântul de ordine, în această perioadă, este "echilibru" - între activităţi intense şi relaxare, între informare şi detaşare. În cazul în care vrei totuşi să stai de vorbă cu un profesionist pentru suport psiho-emoţional, îi poţi contacta pe specialiştii licenţiaţi de la ATLAS Help Line, la numărul de telefon 031.630.2020.
(Paul Dimulescu)
