CTP, despre refuzul medicilor de a efectua avorturi la cerere: Femeia ajunge „într-o situație inferioară unui deținut”

CTP a vorbit în emisiunea „România, în direct” de la Europa FM despre refuzul unor medici privind efectuarea procedurii de avort la cerere și a afirmat că femeile ajung „într-o situație inferioară unui deținut”.

Astfel, gazetarul a făcut o paralelă între dreptul l „habeas corpus” - conceput pentru a proteja cetățenii de detențiile arbitrare - și situația femeilor cărora li se refuză accesul la întreruperea sarcinii.

„Acesta este un vechi drept din Evul Mediu care presupune că omul are proprietatea – asta și înseamnă în latinește – habeas corpus – am corpul meu, e proprietatea mea. Corpul meu e proprietatea mea. Detenția este trecerea corpului omului în proprietatea altcuiva. A gardienilor, a justiției. Se face un înscris numit habeas corpus prin care se poate solicita și obține ca un deținut, presupus a fi deținut ilegal de către cei care fac cererea, să fie văzut de un judecător”, a declarat el.

Se încalcă libertatea și demnitatea femeii

CTP consideră că atunci când un medic refuz să facă avort la cerere el preia controlul asupra corpului femeii și îi încalcă astfel libertatea și demnitatea.

„O femeie căreia i se refuză să facă avortul se află în situația de non-habeas corpus, într-o situație inferioară unui deținut. Pentru că ea este împiedicată să dispună de corpul ei. De corpul ei dispune medicul care îi refuză avortul, ceea ce este, după părerea mea, o violare a drepturilor fundamentale ale persoanei umane, indiferent că este vorba de bărbat sau de femeie”, a spus acesta în emisiune.

Pedeapsă pentru „vătămarea fătului”

În luna septembrie, deputaţii neafiliaţi Monica Ionescu şi Radu-Mihail Ionescu, foşti parlamentari POT, au depus la Senat o propunere legislativă de modificare a art 202 din Codul Penal prin care cer închisoare de la 3 la 7 ani pentru orice „vătămare a fătului”.

„Vătămarea fătului, în perioada sarcinii sau în timpul naşterii, prin orice mijloace ori procedee, care a împiedicat instalarea vieţii extrauterine, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 7 ani. Dispoziţiile privind pedeapsa prevăzută la alin. (3) (art. 202 din Codul penal, n.r.) se aplică şi atunci când vătămarea fătului, săvârşită în timpul sarcinii, a avut ca urmare moartea acestuia, dacă aceasta a survenit după împlinirea vârstei de 14 săptămâni a sarcinii”, stipulează proiectul depus la Senat.

Mai multe ONG-uri și activiști pentru drepturile femeilor au tras un semnal de alarmă privind acest proiect, susținând că ar pune în pericol sănătatea și viața femeilor.

„Cerem respingerea acestei propuneri legislative și garantarea dreptului la sănătate reproductivă, la autonomie corporală și la avort sigur și legal pentru toate persoanele care pot rămâne însărcinate. România nu trebuie să facă pași înapoi spre un trecut în care femeile mureau din cauza avorturilor clandestine. Amintim că mai mult de 10 000 de femei au murit și alte 100 000 au suferit complicații medicale și peste 90.000 de copii au fost instituționalizați în cei 23 de ani în care avortul a fost interzis în România”, se precizează într-un comunicat de presă.

Reglementările în vigoare arată că avortul la cerere este legal până la 14 săptămâni de sarcină, iar avortul terapeutic este legal până la 24 săptămâni.

Accesul la avort, tot mai limitat în România

În vreme ce avortul este un drept care declanșează proteste și dezbateri în întreaga lume, româncele îl pierd treptat, în tăcere.

Asociația Moașelor Independente a constatat în 2024 că este extrem de greu de găsit un spital care face întrerupere de sarcină la cerere, chiar și cu plată. Majoritatea medicilor ginecologi refuză procedura din motive de conștiință și nu pot fi obligați să o facă, indiferent dacă lucrează în spitale de stat.

În unele spitale, femeile care cer un avort sunt îndrumate către asociații religioase, să le convingă să renunțe. În altele, personalul și-a propus să sporească populația.

 „Noi nu îi putem obliga pe codul lor deontologic din motive religioase și etice să efectueze”, declara pentru Știrile PRO TV, Silviana Marin, managerul interimar al SJU Târgoviște.

Potrivit analizei, mulți medici refuză și prescrierea medicamentelor care întrerup sarcina din evoluție și care se administrează până la 11 săptămâni. Moașele spun că, astfel, unele femei apelează la persoane neautorizate. În doi ani, peste 300 au ajuns la spital cu complicații din această cauză.

Cât costă o întrerupere de sarcină la cerere

Cercetarea cuprinde și o serie de bariere cu care se confruntă pacientele, printre care cea legată de costuri.

Prețul unui avort medicamentos poate ajunge până la 1.800 de lei, iar cel al unui avort chirurgical până la 4.800 de lei, avortul la cerere și avortul terapeutic fiind servicii medicale furnizate cu plată, atât în sistemul public, cât și în cel privat.

Singurele proceduri acoperite de sistemul național de asigurări medicale sunt avorturile în desfășurare și îngrijirile pentru iminența de avort.

În raport se arată că, inclusiv victimele agresiunilor sexuale care au nevoie de o întrerupere a sarcinii plătesc pentru asta.

Rezultatele pe larg, concluziile, recomandările și situația la nivelul fiecărui județ pot fi consultate integral AICI.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”