Comoara ascunsă de pe Dunăre, ignorată de autorități. UE a vrut să ne dea bani s-o salvăm

La Corabia, de exemplu, mai multe silozuri stau incarcate cu marfa pentru ca vapoarele nu reusesc sa ajunga la ele. Zona este invadata de nisip, apa are doar cativa centimetri, iar cei care trebuie sa curete Dunarea isi paseaza raspunderea de la unul la altul.

Ne intoarcem in Calafat. Turistii ar avea ce sa vada aici. Orasul ascunde adevarate comori. Muzeul de Arta a fost ridicat de familia unor boieri la inceputul secolului 20.

Aici sunt expozitii de pictura, lucrari de arta si tot aici se tin concerte. In oras mai sunt astfel de cladiri. Stau sa cada.

Bani pentru reabilitarea acestor cladiri s-ar putea lua din fonduri europene. Si primaria orasului este o bijuterie. Se darama. Nu intelegem valoare acestor acestor cladiri care au rezistat peste o suta de ani. Primarul, fost constructor, se lauda ca a pus una la pamant.

Citește și

Romania arunca bani, oportunitati si timp pretios pe apa Dunarii. Lectia primita de la sarbi

Pe seara lasam Calafatul si ne punem pe ape. Portul Cetate este singurul loc pe o raza de sute kilometri in care turistii si navele de croaziera opresc.

Sergiu ne intampina cu pahar de vin rose. Este administratorul acestui loc pus pe picioare de scriitorul Mircea Dinescu.

Aici e port cetate. A fost portul agricol, caldirea asta era capitania, vama, cladiri administative, ce a mai ramas. S-au reconstruit si sunt pentru turism.

Vechile magazii au fost transformate in camere pentru turisti.

E un loc aparte, care iti da sentimentul ca si la noi se poate. Se lasa seara. Din bucatarie razbeste un puternic miros de sarmale. Joe este un scriitor belgian care strabate pe jos Europa, din Irlanda pana in Istanbul. De vreo 20 de zile merge prin Romania.

Portul Turnu Magurele este unul dintre cele mai urate porturi de pe Dunare. De 30 de ani in acest loc nu s-a investit nimic. Cu greu gasesti un loc in care sa acostezi.

Ne prindem in cele din urma de o barca. Pe toata Dunarea, de la intarea in tara si pana la Braila, nu exista un loc in care sa-ti poti alimenta cu benzina barca. Nu exista pontoane pentru ambarcatiunile mici. Portul arata ca decordul unui film apocaliptic. Cladiri de patrimoniu abandonate, un cheu distrus, macarale ruginite si multi caini.

Linistea e sparta de un echipaj de politie sosit in tromba. Tot acest spatiu apartine de 25 de ani primariei din Turnu Magurele. Totul a murit dupa ce colosul de langa port care apartine omului de afaceri Ioan Nicolae si care producea ingrasaminte chimice a fost inchis acum cativa ani. Si soarta acestui port se regaseste in aproape toate porturile de la Dunarea noastra. Odata cu disparitia industriei au disparut si porturile, iar autoritatile n-au fost in stare sa le gaseasca o utilitate.

Primaria Turnu Magurele. In biroul primarul, din spatele unor iconite, zambeste presedintele PSD care este si cetatean de onoare al orasului, cel care a condus acest loc ani la rand. Pe perete, la loc de cinste troneaza un calendar si un ceas cu Tel Drum celebra firma din teleorman abonata la multe afaceri cu statul, anchetata acum de DNA.

Primarul Danut Cuclea stie bine situatia din port, dar ridica din umeri.

Cu toate ca in port de 30 de ani nu s-a dat nici macar o pensula de vopsea, peste 500 de mii euro s-au cheltuit pe un studiu de fezabilitate.

Bani pentru port nu s-au gasit, iar alte idei pentru a-i da o folosinta, pentru a-l pune pe picioare, primarul nu are. De sus imaginea acestui loc este mai mult decat dezolanta, este imaginea dezastrului care s-a petrecut la noi in tara in multe locuri. 

Portul este trimodal. Adica in el se poate intra pe apa, pe calea ferata si pe sosea. Walter Senk este seful portului.

Seful portului spune cu mandrie ca locul e prietenos. Pe pereti sunt picturi, iar in canalul portului se organizeaza o data pe an un concurs de inot.

La noi, primarul din Magurele asteapta ca statul sau cineva sa-l ajute.

Trist e faptul ca mai marii tarii stiu problemele de pe Dunare. Aici este celebra insula Belina, unde mai marele PSD vine la pescuit. Aici se pare ca si-a facut celebra poza cu fostul premier Sorin Grindeanu la pescuit. Cand se laudau cate stiuci au prins.

Locul e pazit cu strasnicie. De cum am pus piciorul pe mal, organele de control au aparut.

Insula Belina este o fasie de pamant intre Dunare si Canalul Pavel. Este locul preferat de liderul PSD pentru a da la peste. In ultima vreme insula a intrat in atentia DNA. In 2013, pe vremea Guvernului Ponta locul a fost trecut de la Apele Romane la Consiliul judetean Teleorman prin hotarare de guvern.

Documentul e semnat si de Liviu Dragnea, fost presedinte al Consiliul Judetean Teleorman. Justificarea a fost ca aici consiliul va construi un complex turistic. Nu s-a intamplat, iar insula a ajuns la firma Tel Drum care a concesionat-o unei alte firme.

Acest loc este o dovada despre cum merg lucrurile noi. In timp ce altii contruiesc porturi, amenajeaza Dunarea, politicienii nostri isi trec pamanturi in proprietate, iar pentru Dunare nu fac nimic.

Anul acesta a fost seceta, nivelul apei a scazut si in mijlocul fluviului au aparut insule uriase de nisip.

Valea Oltului se intinde pe 47 km. Bara la bara, pe toata valea incap 2350 de tiruri. Toata incarcatura din ele poate sa intre in doar 8 astfel de convoaie pe apa. Avantajele sunt uriase. In primul rand nu mai mor atatia oameni striviti zilnic pe sosele, reducem poluare, am avea drumuri mai bune, iar marfa transporata ar fi mai ieftina. Dar politicienii nostri nu inteleg.

Mai bine de 2 luni am solicitat o intrevedere cu ministrul Transporturilor pentru a-i povesti ce am gasit pe Dunare. Cand in cele din urma m-a primit, am descoperit un ministru cu multe planuri care in teren nu se vad. Si acelasi lucru l-am descoperit si la subalternii sai. Mihai Tamaian e secretar de stat si raspunde de sectorul naval. Este emotiv si are nevoie de incurajarile sefului de la comunicare din minister.

A acceptat sa dea dea interviu doar insotit de directorul sectorul naval, Gabriela Murgeanu, care este de cativa ani in functie.

Pe scurt, ministerul vrea sa faca un studiu cu 2 milioane de euro pentru a vedea care sunt problemele din porturi. Dupa care urmeaza sa gaseasca alti bani pentru a se apuca de treaba. Deocamdata nu sunt bani nici macar pentru studiu. Cu toate ca bani multi ne stau la dispozitie din funduri europene.

De Dunare se ocupa mai multe regii autonome si companii nationale in care statul este majoritar si pe care ministerul nu e stare sa le coordoneze. Una dintre ele este APDF si raspunde de porturile Dunarii fluviale. Are sediul central in Giurgiu, intr-o cladire in forma de nava. Danut Ofiteru este director adjunct. Conducerea institutiei n-a fost in stare nici macar sa intretina cladirea in care isi are sediul.

In aceasta vara si ministrul Transporturilor a mers la Sofia pentru a le cere bulgarilor sa ne permita sa curatam noi si in sectorul lor.

Bulgarii au interes ca navele care vin pe mare sa opreasca in proturile lor si nu in Constanta. O situatie care se intampla de ani de zile si pe care oficialii de la noi n-au fost in stare sa o rezolve. Intre timp, pe Dunare transportul e din ce in ce mai dificil, in unele locuri imposibil.

Portul Corabia. In zona au aparut insule de nisip, iar navele nu mai patrund aici. Mai multe silozuri stau incarcate cu marfa.

Acum cativa ani Apdf a curatat de nisip intrarea in port.

Revoltator este faptul ca in timp ce APDF se vaita ca nu are bani pentru dragare, in fata portului Corabia o draga sta degeaba.

Chiar daca sta degeaba draga nu poate lucra in port pentru ca este contractata de AFDJ Galati pentru intretinerea senalului navigabil in sectorul administrat de romani, unde deocamdata nu sunt probleme. Iar Afdj nu colaboreaza cu Apdf pentru a nu se calca pe bataturi.

Doua institutii ale statului cunosc problema, dar nu o rezolva. Revoltator este si faptul ca Directorul APDF, Administratia porturilor Danut Ofiteru este si presedintele consiliului de administratie al Afdj, adminsitratia fluviala. Dar nu face nimic. Asteapta o decizie din minister.

La o luna dupa vizita noastra in Corabia, Secretarul de stat Tamaian si directorul Murgeanu au fost in corabia.

O luna mai tarziu, la mijlocul lui septembrie, in portul Corabia nu se intamplase nimic.

Prin urmare nu se stie daca ministerul va fi in stare ca pana la sfarsitul anului sa intervina in portul corabia.

Situatia din Corabia este emblematica pentru felul in care actioneaza autoritatile noastre. Isi paseaza raspunderea de la una la alta, directorii de institutii stau pe acelasi scaun ani la rand fara sa-i deranjeze nimeni, acoperiti de hartii si legi proaste, iar ministrii, subalternii lor numiti politic sunt dovada vie a neputintei si de cele mai multe ori a incompetentei.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă