Cele patru concluzii trase de POLITICO după dezbaterea prezidențială din România. Marea decizie așteptată după scrutin

Fără marii absenți Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, iar Ludovic Orban retras din cursă, dezbaterea prezidențială organizată de Digi24 s-a realizat cu contracandidații Elena Lasconi, Hunor Kelemen, Mircea Geoană, George Simion și Cristian Diaconescu.

Cei cinci contracandidați s-au confruntat luni seară într-o dezbatere televizată de trei ore, timp în care s-au contrat pe toate temele, de la viitorul conflictului din Ucraina vecină la drepturile cuplurilor gay și locul țării lor în Uniunea Europeană.

Astfel, POLITICO notează că rezultatul final din alegerile prezidențiale ar putea determina dacă România va continua să sprijine Ucraina în războiul contra Rusiei sau daca va susține o încetare a focului care ar determina Kievul să cedeze teritorii.

Iată cele patru concluzii trase de POLITICO:

1. Neprezentările de top dau un impuls extremei drepte

Deși dezbaterea a fost anunțată ca un eveniment de succes, câteva absențe importante i-au subminat impactul.

Prim-ministrul României și liderul social-democrat Marcel Ciolacu, favoritul sondajelor pentru câștigarea președinției, a lipsit de la dezbatere pentru a se întâlni cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles. Fostul prim-ministru de centru-dreapta Nicolae Ciucă, care conduce Senatul României și a făcut parte dintr-o coaliție de guvernare cu partidul lui Ciolacu, a ales o întâlnire cu cancelarul austriac Karl Nehammer în locul unei confruntări cu adversarii săi din cursă.

Absența lor a lăsat ușa deschisă atacurilor împotriva lor - și a oferit mai mult timp de antenă candidatului de extremă dreapta George Simion.

2. Candidații văd Ucraina cedând teritorii în schimbul păcii și securității

Majoritatea candidaților prezenți la dezbatere au susținut planul președintelui ales al SUA, Donald Trump, de a negocia pacea în Ucraina, spunând că nu cred că acest lucru este posibil fără ca ucrainenii să cedeze unele teritorii Rusiei.

„Este evident că Ucraina nu are resurse pentru a recupera toate teritoriile pierdute. Crimeea este aproape imposibil de recuperat, iar Donbas este deja rusificat”, a declarat Mircea Geoană, un fost secretar general adjunct al NATO, care candidează ca independent.

În schimbul cedării teritoriului, Ucraina ar trebui să-și păstreze suveranitatea și să rămână pro-occidentală, a spus Geoană.

George Simion, care conduce Alianța pentru Unirea Românilor, de extremă dreapta, a declarat că îi va spune lui Trump că este timpul pentru pace și că ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a permite Ucrainei să adere la NATO.

Liderul AUR a promis că va ține România departe de orice război dacă va fi ales președinte. Apoi a ridicat o Biblie și și-a provocat rivalii să o folosească pentru a jura că vor respecta dreptul românilor la pace și calm. Niciunul nu a făcut-o.

Elena Lasconi de la Uniunea Salvați România a fost singurul candidat care s-a opus ideii ca Ucraina să cedeze teritoriu, afirmând că acest lucru l-ar încuraja pe președintele rus Vladimir Putin.

„Dacă Ucraina cedează teritorii, Putin nu se va opri. Trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război”, a spus ea. 

3. Toți contracandidații sunt pro-UE

Simion a fost portretizat de unii rivali drept un candidat pro-rus și anti-UE. El a respins această caracterizare în dezbaterea de luni, spunând că nu a susținut niciodată ideea ca România să părăsească UE și acuzându-l pe Geoană de minciună atunci când acesta din urmă a adus în discuție acest subiect.

„Opțiunea mea este euro-realismul”, a spus Simion, adăugând că a susținut o Europă a națiunilor, precum grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din care face parte partidul său.

Dar el a spus că prețuiește suveranitatea României și nu dorește ca aceasta să adopte moneda unică euro.

Lasconi, în prezent primar al unui orășel aflat la câteva ore de capitala României, București, și-a lăudat capacitatea de a obține fonduri UE în timpul mandatului său. Geoană a reproșat actualului guvern că, în ultimii trei ani, nu a obținut nicio finanțare de coeziune a UE, care alimentează dezvoltarea regională și sprijină zonele cele mai sărace din Europa.

4. Căsătoriile între gay sunt încă interzise în România

Niciunul dintre candidați nu s-a pronunțat în favoarea legalizării căsătoriilor între homosexuali, unii folosind dezbaterea pentru a reafirma că aceasta ar trebui să rămână o opțiune doar pentru un bărbat și o femeie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis anul trecut că România nu a respectat drepturile cuplurilor de același sex prin nerecunoașterea relațiilor lor.

Majoritatea candidaților au susținut o formă de parteneriat civil pentru cuplurile homosexuale, pentru a se asigura că acestea au aceleași drepturi ca și partenerii lor heterosexuali în ceea ce privește moștenirea sau vizitele la spital.

Lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre alegerile prezidențiale din 2024

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se vor organiza scrutine în fiecare weekend. Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul cuprinde trei întrebări despre care primarul general spune că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.

Articol recomandat de sport.ro

Șoferul român de dubă care a omorât o atletă în Marea Britanie va fi deportat