Ce spun ungurii despre Catedrala Națională din București. Cum este prezentată cea mai mare biserică ortodoxă din lume
Cea mai mare biserică ortodoxă din lume, Catedrala Națională, a fost inaugurată, duminică, în București, iar evenimentul a fost relatat și de presa maghiară.
Agenția națională de presă de stat a Ungariei, MTI, și portalul Maszol au relatat despre inaugurarea Catedralei Naționale din București.
„Pelerini din toată țara au venit la București pentru cea mai mare pelerinaj, sfințirea bisericii, programată să coincidă cu sărbătoarea martirului creștin timpuriu Sfântul Demetru din Tesalonic. Cu toate acestea, o parte semnificativă a mulțimii nu a încăput în curtea împrejmuită de 12.000 de metri pătrați a catedralei, iar majoritatea oamenilor au urmărit liturghia și ceremonia de sfințire a decorului interior din mozaic pe proiectoare gigantice amplasate pe străzile închise traficului”, au scris cei de la Maszol.
catedrala nationala
catedrala, interior
catedrala nationala
catedrala noaptea
catedrala nationala
Catedrala Mântuirii Neamului
Catedrala Mântuirii Neamului
catedrala mantuirii neamului
catedrala mantuirii neamului
catedrala mantuirii neamului
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
mozaic catedrala
pregatiri catedrala
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
Catedrala Națională
catedrala nationala
mozaic, catedrala nationala
catedrala nationala
Totodată, portalul de știri a menționat și suma cu care fost ridicată Catedrala Națională.
„Până în prezent, pentru construcția Catedralei Naționale s-au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro. Aproximativ 25% din costurile de construcție au provenit din donații ale credincioșilor, restul fiind transferat bisericii de către autoritățile centrale și locale, iar terenul de 11 hectare din spatele parlamentului a fost, de asemenea, donat bisericii de către stat.
La recensământul din 2021, 85,5% dintre locuitorii României care și-au indicat apartenența religioasă s-au identificat ca fiind ortodocși români”, se mai arată pe site-ul Maszol.
De partea cealaltă, MTI a relatat că „accesul în catedrală se face prin 27 de porți din bronz, care pot fi deschise numai cu ajutorul unei telecomenzi, deoarece fiecare dintre ele cântărește aproape o tonă. Clădirea are opt lifturi, dar vizitatorii pot urca și pe scări până la balcoanele interioare situate la 60 de metri înălțime sau până la platforma de observare exterioară situată la 90 de metri înălțime, în jurul turnului central”.
„Sub spațiul închis din fața catedralei, mărginit de coloane, se află sălile Muzeului Creștinismului Românesc, spații de cazare pentru pelerini și evenimente bisericești, iar subsolul catedralei adăpostește o sacristie de 1.700 de metri pătrați, 42 de cripte și patru buncăre rezistente la atacuri nucleare”, a adăugat agenția națională de presă de stat a Ungariei.
„Anul acesta, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește 140 de ani de la recunoașterea independenței sale de către Constantinopol și 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române. Cu această ocazie, Parlamentul din București a declarat anul 2025 „anul centenar al Patriarhiei Române”, ceea ce a permis instituțiilor statului și municipalităților să sprijine sărbătorile bisericești din resurse bugetare”, au mai scris ungurii.