Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a anunţat ulterior că nu a emis niciun document pe numele lui Călin Georgescu.

„Legitimaţia" este intitulată „DIPLOMATIC ID" - Order of Malta, Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem, poartă numele „senatorului" Călin Georgescu, având şi poza acestuia.

Ce este Ordinul Cavalerilor din Malta

Originile comunității religioase a ospitalierilor Sfântului Ioan din Țara Sfântă datează din a doua jumătate a secolului al XI-lea. Negustori din republica maritimă Amalfi au primit de la califul Egiptului permisiunea de a construi la Ierusalim o biserică, o mănăstire și un spital dedicat Sfântului Ioan Botezătorul, pentru îngrijirea pelerinilor, potrivit orderofmalta.int.

Sub conducerea Fericitului Fra’ Gerard, fondatorul și primul său maestru, comunitatea religioasă s-a transformat într-un ordin religios laic. La 15 februarie 1113, printr-o bulă papală, Papa Pascal al II-lea a recunoscut Ordinul Sfântului Ioan, punându-l sub protecția Bisericii și acordându-i dreptul de a-și alege liber conducătorii.

Recomandări Video

Succesorul lui Fra’ Gerard, Fericitul Fra’ Raymond du Puy, a redactat între 1145 și 1153 prima regulă a ordinului. Membrii săi erau legați de cele trei jurăminte monahale – sărăcie, castitate și ascultare – și aveau misiunea de a-i ajuta pe cei săraci și bolnavi.

Ulterior, ordinului i-a revenit și responsabilitatea apărării bolnavilor și pelerinilor, precum și a centrelor medicale și a principalelor drumuri. Misiunea militară s-a adăugat astfel celei de asistență, iar ordinul a adoptat crucea cu opt colțuri, simbolul său și astăzi.

De la Ierusalim la Malta

După căderea orașului Acre și pierderea Țării Sfinte în 1291, Ordinul Sfântului Ioan și-a mutat sediul și spitalul la Limassol, în Cipru. Acolo și-a continuat activitatea medicală și și-a creat o flotă pentru protejarea pelerinilor care călătoreau spre Țara Sfântă.

În 1307, cavalerii ordinului au ajuns în insula Rodos, iar în 1310 și-au mutat aici sediul. Flota ordinului a devenit o forță importantă în estul Mediteranei, iar independența sa față de alte state, dreptul de a menține forțe armate și de a numi ambasadori au contribuit la recunoașterea suveranității sale internaționale.

În Rodos, cavalerii europeni erau organizați în grupuri în funcție de limba și regiunea de origine. Inițial existau șapte astfel de grupuri, numite „Langues”: Provence, Auvergne, Franța, Italia, Aragon, Anglia și Germania. În 1462 a fost adăugat al optulea, Castilia și Portugalia.

Ordinul era condus de Marele Maestru și de un Consiliu, avea propria monedă și întreținea relații diplomatice cu alte state.

În 1523, după un asediu de șase luni purtat împotriva armatei și flotei sultanului Soliman Magnificul, cavalerii au fost nevoiți să părăsească Rodos.

Au rămas câțiva ani fără un teritoriu propriu, până când, în 1530, Marele Maestru Fra’ Philippe de Villiers de l’Isle Adam a preluat insula Malta, oferită ordinului de împăratul Carol al V-lea, cu aprobarea Papei Clement al VII-lea. Ordinul urma să rămână neutru în războaiele dintre statele creștine.

Marele Asediu al Maltei

În 1565, cavalerii conduși de Marele Maestru Fra’ Jean de la Vallette au apărat Malta în fața otomanilor în timpul Marelui Asediu al Maltei. Victoria a oprit extinderea otomană în regiune și a fost sărbătorită în întreaga Europă.

Un an mai târziu a început construcția orașului fortificat Valletta, numit după Marele Maestru care a coordonat apărarea insulei. Cavalerii au construit palate, biserici, fortificații și grădini și au dezvoltat spitale și instituții medicale. Marele Spital din Malta era considerat unul dintre cele mai bine organizate din lume, iar ordinul a contribuit și la dezvoltarea oftalmologiei și farmacologiei.

Flota Ordinului de Malta a participat, de asemenea, la principalele confruntări navale din Mediterana împotriva flotei otomane și a piraților nord-africani. La 7 octombrie 1571, navele ordinului au luptat în bătălia de la Lepanto, una dintre confruntările decisive împotriva expansiunii otomane în Europa.

Napoleon cucerește Malta

În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, poziția strategică a Maltei a făcut ca ordinul să aibă un rol important în politica și comerțul din Mediterana. Școala navală a Maltei era renumită și pregătea ofițeri din Franța și din alte țări europene.

În 1798, Napoleon Bonaparte a ocupat Malta în timpul campaniei sale din Egipt. Cavalerii au fost nevoiți să părăsească insula, inclusiv pentru că regulile ordinului le interziceau să lupte împotriva altor creștini.

Rusia a intervenit atunci în sprijinul Ordinului Sfântului Ioan. Țarul Pavel I a devenit Mare Maestru, deși nu era catolic și nu îndeplinea condițiile prevăzute pentru ocuparea acestei funcții.

După moartea sa, în 1801, fiul său, Alexandru, nu a revendicat funcția. În 1803, aceasta a fost preluată de italianul Giovanni Battista Tommasi.

După ce și-a stabilit temporar sediul la Messina, Catania și Ferrara, ordinul s-a mutat definitiv la Roma, în 1834, în teritoriul de atunci al Statului Papal.

Fără responsabilități militare și fără administrarea unui teritoriu, Ordinul de Malta și-a concentrat activitatea asupra misiunii sale inițiale: ajutorarea persoanelor sărace și bolnave.

Ordinul de Malta în prezent

În secolele al XIX-lea și al XX-lea, ordinul și-a modificat și actualizat statutul, Carta Constituțională și Codul. Pierderea Maltei a dus și la dispariția vechii organizări în „Langues”.

În locul acesteia au apărut Asociațiile Naționale. Prima a fost înființată în Germania, în 1859, urmată de cele din Marea Britanie, în 1875, și Italia, în 1877.

Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, activitatea medicală și socială a devenit din nou principala misiune a ordinului. Aceasta s-a extins în secolul XX prin activitatea marilor priorate și a asociațiilor naționale din numeroase țări.

Ordinul a desfășurat ample acțiuni umanitare și caritabile în timpul celor două războaie mondiale. În ultimele decenii, aceste proiecte s-au extins pe toate cele șase continente.

În prezent, sub conducerea celui de-al 81-lea Mare Maestru, Fra’ John Dunlap, Ordinul de Malta își continuă activitatea umanitară, inclusiv în zone afectate de crize majore.

Călin Georgescu, reținut pentru înșelăciune

Luni, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus la sediul central al DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul de înșelăciune. După câteva ore, acesta a primit ordin de reținere pentru 24 de ore.

Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineață și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții, potrivit Agerpres.

Procurorii au stat mai bine de șase ore la locuința lui Călin Georgescu, în jurul orei 15:00, acesta fiind dus la DIICOT.

Câteva zeci de persoane s-au strâns în fața sediului central al DIICOT pentru a-l susține pe fostul candidat.

Luni, procurorii DIICOT - Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani), au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste”, a transmis DIICOT într-un comunicat de presă.

Prejudiciul indicat de anchetatori depășește 1,1 milioane de euro

Liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracțional pus la cale, arată anchetatorii, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.

„Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective. Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro. Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro”, a precizat DIICOT.