CCR a amânat din nou decizia în cazul pensiilor magistraților, dar și cele privind măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan
Judecătorii Curții Constituționale au amânat din nou, miercuri, 8 octombrie, pronunțarea în cazul pensiilor speciale ale magistraților, fiind anunțată data de 20 octombrie. De asemenea, a fost amânată și decizia privind măsurile fiscale.
Înalta Curte de Casaţie de Justiţie a depus la CCR o sesizare în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Și sesizările privind măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan au fost amânate din nou
Tot astăzi, Curtea Constituţională a României a amânat pentru 20 octombrie sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT cu privire la trei legi din Pachetul II de măsuri de reformă asumate prin angajarea răspunderii de Guvernul Bolojan.
La şedinţa din 24 septembrie, instanţa constituţională a amânat o decizie în privinţa a patru dintre proiectele Guvernului, atacate de partidele din Opoziţie, precum şi a proiectului - din acelaşi pachet - privind reforma pensiilor magistraţilor, contestat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Motivația AUR
Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate "fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic".
De menționat că, potrivit Constituției, Guvernul poate adopta proiecte de legi fără a le mai trece prin dezbaterea și votul obișnuit în Parlament, dacă își asumă răspunderea în fața Legislativului.
Parlamentul poate bloca însă proiectul Guvernului prin moțiune de cenzură, în termen de 3 zile de la prezentarea asumării răspunderii. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis, iar textul asupra căruia și-a asumat răspunderea este respins.
Totuși, AUR susține că:
„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea 'urgenţei' pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe", se arată într-un comunicat al AUR.
În 24 septembrie, CCR a amânat o decizie privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, depusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi pe obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, pe Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pe cea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, depuse de Opoziţie.
Au fost, în schimb, respinse obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.
Legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice - constituţională
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de partidele AUR, S.O.S. şi POT împotriva Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.
Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie, cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, că obiectivul este de a pune capăt "câştigurilor nemeritate" din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.
"Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere", afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.
Alianţa pentru Unirea Românilor a susţinut în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate "fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic".
"Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea 'urgenţei' pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe", se arată într-un comunicat al AUR.
Sursa: Agerpres, Pro TV
Etichete: romania, CCR, guvern, masuri, Parlament,
Dată publicare:
08-10-2025 07:43
