CCR a amânat pentru 8 octombrie pronunțarea în cazul pensiilor speciale ale magistraților. Deciziile luate în şedinţă

UPDATE - Curtea Constituţiobnală a transmis deciziile luate în şedinţa de miercuri:

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE 8 octombrie

Obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii – amânare 8 octombrie

Obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – amânare 8 octombrie

Citește și

Liderii coaliției, față în față. Plafonarea, reforma administrației și decizia CCR complică negocierile

Obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome – RESPINGERE

Obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice – amânare 8 octombrie

Știrea inițială

Sursele Știrilor ProTV susțin faptul că judecătorii CCR au decis să amâne două săptămâni decizia în cazul pensiilor speciale ale magistraților. Contestațiile depuse de opoziție ar urma să fie respinse.

Curtea Constituţională a României se reuneşte în şedinţă, de la ora 10:00.

Obiecţiile de neconstituţionalitate se referă la Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, Legea privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

La fel ca partidele de opoziție, la începutul lunii septembrie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.

Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie că proiectul pe sănătate aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, adăugând că, deşi bugetele în domeniu au crescut an de an şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale şi problemele s-au acumulat.

„Proiectul aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, arăta prim-ministrul, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Ilie Bolojan: Pachetul 2 pune capăt „câştigurilor nemeritate” din companiile de stat

Cu privire la proiectul privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, premierul evidenţia că obiectivul este de a pune capăt „câştigurilor nemeritate” din conducerile unor companii publice şi acestea să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor.

„Vrem să punem capăt câştigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice, vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanţă în beneficiul cetăţenilor şi agenţia guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviţi ajung în funcţii de conducere potrivite. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere”, afirma Bolojan, în plenul Parlamentului.

În legătură cu proiectul de lege privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, Ilie Bolojan sublinia că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) trebuie să fie exemple de profesionalism, eficienţă şi integritate.

„Guvernul României angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţară - Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe: cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii”, spunea Bolojan.

ICCJ contestă reforma pensiilor magistraților

Secţiile Unite ale ÎCCJ au decis la începutul lunii septembrie să conteste la CCR legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Argumentele ÎCCJ se referă la presupusa încălcare a prevederilor din Constituţie referitoare la principiul statului de drept şi a articolelor privind condiţiile în care Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege, afirmă surse din cadrul instanţei supreme.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) anunţă oficial că a decis sesizarea CCR, decizia fiind luată cu unanimitate.

„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată într-un comunicat dat publicităţii joi după amiază de ÎCCJ.

Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

AUR: Legile din Pachetul 2 au fost adoptate fără dezbatere în Parlament

Alianţa pentru Unirea Românilor a evidenţiat în sesizările trimise Curţii Constituţionale că proiectele au fost adoptate „fără dezbatere parlamentară, fără consultarea românilor şi fără un vot democratic”.

„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea "urgenţei" pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.

Formațiunea de opoziție speră ca judecătorii Curţii Constituţionale „să respingă în integralitate aceste proiecte şi să transmită un semnal ferm că democraţia românească nu poate fi desfiinţată prin artificii legislative”.

„România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”, a mai transmis AUR. 

Articol recomandat de sport.ro

Reacția uluitoare a rușilor, după ce Anastasia Potapova a ales cetățenia austriacă: ”Ce a câștigat ea pentru noi?”