Biologul german care incearca sa ne opreasca sa ne taiem padurile. Romania, in urma Albaniei la protectia mediului

Christoph Promberger, biolog german, unul dintre cei mai inversunati cumparatori de padure din Romania. Stapaneste printr-o fundatie, paduri intinse pe 17 mii de hectare - in zona Fagaras si piatra craiului. Dar nu ii ajung: vor sa ajunga la 100 de mii de hectare, sa creeze cel mai mare parc national cu padure din Europa.

Vorbeste in numele fundatiei cu titlu englezesc Conservation Carpathia, o organizatie a carei membri fondatori sunt biologi straini care si-au petrecut mai toata viata prin corturi studiind viata salbatica din jungla peruana sau savanna Africana. Si miliardari din topul Forbes: Anders Holch Povlsen - magnat danez, proprietar al concernului on-line de moda Asos. Detine o avere de 5,8 miliarde de dolari. Si Hansjoerg Wyss - cu 6,1 miliarde de dolari castigate din dispositive medicale, elvetianul a donat unor fundatii milioane de, chiar ca sa cumpere terenuri petrolifere in SUA. A starnit furie blocand exploatari in Wyoming.

Scopul oficial al cumpararii de paduri in Romania e salvarea de la taiere. Promberger a cumparat si sute de hectare defrisate pe care le impadureste la loc. El e directorul executive al fundatiei si cand nu e la plantat, e in turnee prin lume, unde vorbeste filantropilor despre nevoia lui de bani in Romania. E unul din cei mai versati fund-raiseri ai Europei, daca socotim cate milioane de euro a reusit sa stranga si sa cheltuiasca aici: peste 45 de milioane.

Sa salvezi paduri, fara sa faci profit, pare de-a dreptul "nobil". Cu un mic excavator s-a apucat sa acopere ranile brazdate de tractoarele care au carat lemn din munti. Pe o panta abrupta, pe culmile Tamasului, Christoph lucreaza exclusive cu localnici. Jos in vale, un grup de femei din Rucar se ingijesc de pepiniera.

Citește și

Au montat o camera intr-o padure din Romania. Cand s-au uitat peste imagini, au ramas fara cuvinte. VIDEO

“Cand am inceput, multi ne-au spus ca ne dati o drujba, taiem orice vreti, dar plantatul lasati-ma in pace”

Dar daca minte si in spatele lui sunt doar investitori care vor sa se imbogateasca din revanzare sau chiar exploatare? Romania s-a fript in nenumarate randuri cu investitori straini, primiti cu bratele deschise, care au profitat de bogatia tarii, si au lasat parjol in urma. Poate cea mai mare dezamagire in domeniu a fost faimoasa universitate Americana Harvard, care era in 2012 cel mai mare proprietar de padure din Romania.

Cumparase in Codrii Vrancei, printr-un fond de investitii 35 de mii de ha. Dar a vandut unei firme de mobila si a incasat 56 de milioane de euro, Mandria romanilor ca Universitatea Harvard pretuieste padurile noastre s-a transformat intr-un sentiment de furie si dezgust, ca padurea noastra a fost doar un bun imobiliar extrem de profitabil, exploatat de corporatii globale, fara castig pentru noi ca natie.

“Diferenta mare este ca astia toti sunt investitori, noi nu suntem investitori, sunt bani care nu sunt pentru profit, nu au cum sa aduca profit”, explica Promberger.

Cum a ajuns acest strain sa puna mana pe atata padure si cine este el, ce interese ascunde. Povestea incepe in acum 23 de ani, cand neamtul a venit in Romania sa studieze convietuirea ciobanilor cu salbaticiunile padurii. Avea de gand sa stea 3 ani. Aici si-a cunoscut sotia, venita din Austria si si-au construit casa intr-un sat de langa Fagaras, unde-si cresc copiii. Au o gospodarie si o pensiune, unde vin turisti din toata lumea.

A lucrat pe proiecte de conservare, impreuna cu administratorii parcului national Piatra Craiului. In primul rand, au inceput cu oprirea taierilor ilegale. Pe atunci, abia se retrocedasera padurile, legea permitea fiecarui proprietar, daca nu e in zona de stricta protectie, sa faca ce vrea pe bucatica lui, fara sa tina cont de vecinatate.

80% din defrisari au fost legale, aprobate de autoritati. “In fiecare 2 minute a trecut un camion plin de lemn, adica unul dupa altul”, povesteste Cristoph Promberger. In 2007, au reusit sa opreasca defrisarile schimband legea. Asta doar in parc, fiindca in afara, taierile masive au continuat. Speriati de efectul devastator, chiar administratorii Parcului National Piatra Craiului au chemat organizatii de mediu sa-i ajute sa opreasca distrugerea.

Sunt 9 ani de cand taierile s-au rarit. Azi, au plecat totusi prin vale 2 camioane incarcate: sunt ale unor proprietari, dar macar taierile sunt legale. Insa padurea se regenereaza greu, mai ales la peste 1600 de metri altitudine. In aceasta iarna, noul ministru al mediului a vazut cu proprii ochi: din elicopter. Micile zone taiate, s-au unit intr-un mare desert, intesat de drumuri de tractoare, ca niste rani adanci.

Autoritati locale acuza neamtul ca el este practic marele beneficiar al unor retrocedari ilegale. DNA inca lucreaza sa descurce itele retrocedarilor din Arges. Aici, functionari, alesi, judecatori, silvicultori si proprietari de firme de exploatare si-au impartit intre ei paduri, lasand cu buza umflata mostenitori de drept.

Promberger spune insa ca a a angajat o firma de avocatura pentru a cumpara numai acolo unde au fost actele in regula. “Acum, daca ixulescu acolo, in 2005 a dat spaga la cineva ca sa primeasca, de unde sa stiu eu, n-am cum sa stiu”

Alti mostenitori care au reusit sa-si recupereze padurile s-au trezit peste noapte cu o proprietate pe care n-au putut-o administra, au fost primii care au vandut - mai intai firmelor de exploatare.

Seful parcului Piatra Craiului povesteste ca multi oameni au fost inselati: firmele au taiat, au platit proprietarului lemnul, dar si-au luat talpasita fara sa mai perfecteze actele de vanzare, Acum sunt proprietari care nu mai indraznesc sa-si intabuleze padurea defrisata, de teama sa nu ajunga pe mana politiei pentru jaful facut de altii in numele lor.

Administratorul Parcului National Piatra spune ca dubiile sale privind intentiile neamtului, s-au spulberat din 2007. Ba mai mult, in 2011, neamtul si-a facut asociatie de vanatore -altfel nu putea participa la licitatia pentru gestionarea fondului cinegetic. Spiritele s-au incins la numaratoarea animalelor: neamtul a banuit ca cifrele au fost umflate din condei: pe harti avea 162 de capre negre, in realitate a numarat sub 10

“E frumos pentru ca se vede ca viata se intoarce”, spune el. Tocmai de aceea planteaza si specii pe care nici un taietor nu le-ar aprecia, lemnul n-are valoare: aninul, care acumuleaza azot in sol, si scorusul care face fructe pe care le savureaza pasarile sunt copaci esentiali pentru biodiversitate - si au existat aici acum 100 de ani.

Lucreaza acum la mici planuri de afaceri eco pentru cei 50 de mii de sateni din zona padurilor cumparate. Sunt localitati sarace, care ar putea face un ban cinstit din ecoturism, fructe de padure sau mici ateliere - vrea sa-I ajute sa obtina finantare pentru start-up-uri - care sa se foloseasca de bogatia padurilor, fara sa o ruineze.

Cristoph Promberger crede ca Romania este tara cea mai frumoasa in toata Europa. “Elvetia este sterila”, spune el, “acolo nu mai exista natura salbatica”

Romania e pe locul 5 in lume in topul biodiversitatii, iar in Europa pe locul I. Marea promisiune a fundatiei finantate de filantropi straini e ca va renunta la dreptul de proprietate asupra padurilor, si le va returna statului roman, imediat ce guvernul va fi pregatit sa finanteze parcurile natural si nationale. Asta, suna a aroganta:

Deocamdata, veneticul reuseste sa protejeze ceea ce Romania a pastrat cu pretul subdezvoltarii sale ca economie, in vremurile comuniste. E frustrant, cand stim ca nemtii - la ei acasa, au ucis si ultimul urs. Dupa ce aproape toata Europa a starpit salbaticiunile, - de dragul autostrazilor prin munte si a cresterii economice, vin ei sa ne invete ecologie? Pare nedrept si ipocrit. Dar pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca la capitol defrisari, niciun guvern n-a fost pana acum in stare sa blocheze jaful si coruptia.

“Este singura tara in toata Europa, inclusiv Kosovo, unde statul nu are buget pentru arie protejata. Pana si Albania are”. Deocamdata, Guvernul Romaniei finanteaza direct doar biosfera Deltei Dunarii - si asta la presiunile facute de celebrului oceanograf Jaques-Yves Cousteau.

Orice roman, proprietar privat, ONG sau firma poate face ce a facut strainul, daca vrea: sa ceara interzicerea taierilor pe proprietatile sale. Dar pana acum nu s-au primit cereri.

Visul neamtului care a convins miliardari sa doneze bani pentru protejarea padurilor romanesti este sa infiinteze, in parteneriat cu Guvernul Romaniei Parcul National Fagaras. Pe doamna ministru al mediului a convins-o. Pana la proba contrarie, nu putem decat sa-l credem pe cuvant. Dar ramanem circumspecti, cu ochii pe el si pe filantropii care il sustin si ii vom amenda daca vor incerca sa incalce promisiunea de a nu taia facuta celor care de nevoie sau din nestiinta le-au vandut padurea.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale