Agricultorii aruncă castraveții pe câmp, din cauza prețului cu care ar trebui să-i vândă
Pare greu de crezut, dar unii agricultori au ajuns să arunce pe câmp castraveții, pentru că, spun ei, nu are cine să îi cumpere, ori să îi ia gratis.
Aceste legume se strică repede pe caniculă, așa că ar trebui vândute în scurt timp de la recoltare. Însă cei care le cultivă spun că nu au mijloacele să ajungă rapid la piață, iar responsabilii nu au înființat depozite regionale, care i-ar fi ajutat să păstreze recolta.
În comuna Braniștea, din Mehedinţi, de aproape două săptămâni, nimeni nu mai vinde castraveţi. Oamenii îi aruncă.
„Aruncăm castraveţi buni. Şi nu aruncăm prima culesătură, aruncăm de două săptămâni la ei" spun oamenii.
Preţurile au coborât chiar şi sub 20 de bani pentru un kilogram. Fermierii au decis că e mai bine să scape de recoltă, pentru că astfel economisesc măcar motorina cu care mergeau la piaţă pentru a vinde recolta.
„Cinci tone de castraveţi aici aruncate, cinci tone!" arată un localnic.
„I-am jumulit din solar, plângeam, ca să nu mai producă, că nu aveam ce face!"
„Zi de zi, scot o tonă de castraveţi! Acum sunt la cules, diseară îi arunc din nou!" spun alți agricultori.
Soluţia pentru a ieşi din criză ar fi ca oamenii să se asocieze şi să vândă la comun, însă, de multe ori, nu se înţeleg asupra preţului.
Ion Marin, primar comuna Braniştea: „În anumite perioade, preţurile sunt foarte bune şi atunci fiecare dă pe unde găseşte şi nu mai acceptă să livreze la preţul convenit printr-un contract, şi de asta nu se asociază."
Şi în judeţul Galaţi, în comuna Matca, cel mai mare bazin legumicol din România, sunt tone de castraveţi la groapa de gunoi.
„Uitaţi ce castraveţi se aruncă! Cu o grămadă de chin!" spune un fermier de acolo.
Reporter: Puteau fi vânduţi la o fabrică de conserve?
Agricultor: „Putea, dar trebuiau mai mici. Ei nu plătesc pentru marfa asta mai mare."
Deşi aici fermierii fac parte dintr-o asociaţie agricolă, susţin că preţul primit pentru recoltă este mult prea mic.
Florin Ciocan, reprezentat asociație agricolă: „Ca să culegi castraveţii mici, la un milion jumate' ziua de muncă, necesită un preţ mai mare. Noi nu putem culege castraveţi mici la 50 de bani kilogramul. Vin castraveţi din Vietnam, din Filipine, la preţuri derizorii."
La rândul lor, procesatorii spun că ei vor să încheie contracte, însă nu pot cumpăra dintr-odată cantităţi mari.
Laura Grigoraș, reprezentant fabrica de conserve: „Fiind produs perisabil, nu putem achiziţiona o cantitate mai mare decât cea pe care o putem produce."
Iar ţăranii prefera să vândă întreaga recoltă doar în perioada preţului cel mai ridicat, spun reprezentanţii fabricilor de conserve.
Etichete: castraveti,
.webp)
