Se extinde programul ''Tomata''. Ce noi legume vor fi incluse
Programul ''Tomata'' se extinde în acest an şi va cuprinde alte 4 legume: varza, vinete, castraveţi şi ardei.
Ministrul Agriculturii, spune, în plus, că sumele pe care le vor lua agricultorii vor fi acordate diferenţiat: pentru vânzare directă şi pentru industria de conserve.
Noile măsuri, ar trebui să scadă importurile, deşi acest lucru nu s-a întâmplat în cazul roşiilor, nici după patru ani de subvenţii. Un român mănâncă anual, în medie, 8 kilograme de legume proaspete.
După patru ani şi 173 de milioane de euro care au ajuns la cultivatori, noi mâncăm şi mai multe roşii din alte ţări ca înainte de lansarea programului "Tomata". O spune chiar ministrul Agriculturii. Deşi consumul a rămas constant, anual, importurile au crescut, în medie, cu 15 procente. Şi au ajuns la 86 de mii de tone de roşii, cam 4300 de tiruri.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "Constant în fiecare an importurile de tomate au crescut apoi în multe locuri programul a fost fraudat pentru că nu era foarte sigur din punct de vedere al managementului programului."
Doar în judeţul Olt au fost descoperite peste patru sute de dosare fictive. În alte judeţe însă, cum este Constanța, subvenţiile au adus mai multe roşii pe piaţă şi în magazine, tot timpul anului.
Pentru producătorii mici a fost o gură de oxigen, s-au dezvoltat, au crescut solarii, s-a văzut. Retail-ul este interesat să cumpere marfă de la noi dar noi nu avem atâta marfă să o dăm peste tot.
Ministerul vrea să susţină acum pe lângă roşii alte patru legume, toate cultivate în spaţii protejate. Vorbim de ardei, varza, castraveţi şi vinete. La rândul lor, legumicultorii propun ca subvenţiile să fie acordate pe tot parcursul anului, astfel încât să nu fie încurajate culturile doar în anumite perioade.
Sumele la hectar nu au fost stabilite încă. Prin programul Tomata, un agricultor care avea peste o mie de metri de spaţii protejate primea cel mult 3 mii de euro.
Pe viitor sumele ar putea fi diferenţiate în funcţie de cheltuieli. De exemplu, o mie de euro la hectar pentru vinete şi varză, 3 mii de euro pentru roşii. Sumele vor varia şi în funcţie de destinaţie: vânzare în pieţe sau industria conservelor unde avem mare nevoie de materie primă. Tot pentru legumicutori, în următorii 2 ani, ministerul agriculturii a alocat încă 150 de milioane de euro, doar pentru solarii. Şi încă 50 de milioane de euro pentru procesare şi depozitare.
În 2014, în România erau puţin peste 2 sute de hectare de sere şi solarii. În 2020, vorbim deja de 1500 de hectare, cu o producţie totală de peste 160 de mii de tone. Şi agricultorii cred că încă mai este nevoie de spaţii protejate mai ales că românul mănâncă legume, aproximativ 8 kg lunar, potrivit INS.
