Diferentele uriase dintre mezelurile vandute in Romania si cele pentru Occident. Cum ne insala informatiile de pe eticheta
Standard pentru Est, episodul 5. Campania "Standard pentru Est", va arata mici trucuri din procesul tehnologic la care pot apela marii producatori internationali. Nu se vad pe eticheta, dar pot fi evidentiate in laborator.
Cat de mult poate fi influentata perceptia consumatorilor atunci cand vine vorba de vechimea condimentelor de un surplus de grasime sau de calitatea glutamatului, folosit in procesarea carnii din doua produse similare?
Enorm, sustin specialistii care testeaza diverse alimente din Vestul si Estul Europei. Reteta poate fi identica, dar poti obtine un produs mai ieftin, aparent de aceeasi calitate.
In acest caz am testat un salam semi-uscat si un produs de tipul parizerului. Specialistii vor sa vada daca marfa dintr-un magazin de la noi este aceeasi cu cea cumparata de la nemti.
Marta Zachia, specialist chimie alimentara IBA: “Am testat si un sortiment de salam, si unul din carne de pui, si la ambele a rezultat ca in compozitie este ce scrie pe eticheta, chiar daca produsul de la nemti nu este la fel de gras ca cel de la noi. Pentru subiectii care au incercat probele, au parut mai gustoase celel de la noi.”
Prof. dr. Petre Alexe, expert in procesarea carnii: “Etichetele difera, sunt retete diferite, implicit produse diferite, chiar daca sunt vandute sub acelasi brand. Pana si pretul este asemanator, diferenta fiind de doar cativa centi. In acest caz se poate spune ca fiecare sortiment este adaptat la tara noastra. “
La produsele din carne standardul de calitate, diferit de la o tara la alta, tine de legislatia interna, a fiecarui stat in parte. Concret, nemtii au stabilit inca de acum un deceniu ca indiferent daca vorbim despre un salam uscat, de carnati, sau de produsele presate, exista obligatia unui volum mare de carne macra in reteta.
Klaus Winkler este un sas nascut la Medias si plecat in anii 80 din Romania. S-a stabilit in Renania de Nord- WestFalia, unde are o fabrica de mezeluri. Spune ca pentru a avea succes, a combinat gustul romanesc cu cel german, in retetele la produsele sale. Adica micii, salamurile si jumarile nu sunt la fel de grase ca la noi, dar nici la fel de seci si fade ca cele din comertul german. Vinde si in Irlanda, Franta, Spania, Italia.
Sorin Minea, presedintele ROMALIMENTA: “Furnizorii internationali spun ca pot livra in Romania muschi Serano la 10 euro kilogramul, dar si la 60. Marfa mai scumpa e aproape inexistenta in vitrinele retailerilor de la noi, in schimb o gasesti in hipermarketurile din Germania si Franta.”
"E tot un jambon francez, nu e aceeasi rasa de porc, si este 6-7 Euro kilogramul. Dincolo avem la 60 de euro kilogramul. Putem vedea diferenta doar in gust”, explica un furnizor francez. "Deja e alta rasa de porc, se vede ca pulpa e mai mare, aici avem un porc care a trait in aer liber, care a mancat fan, si lucruri bune, aici e un porc tinut inchis." Una costa de 10 ori mai mult decat cealalta.
Nemtii pretind prin lege un minimum de 65% carne si in conserve, cremvursti, parizer si salamurile cu sunca. Nu e vorba doar de carne macra, poate fi folosita si carne MDM, adica bucati de pe oase si resturi de carne, insa autoritatile germane au redus din retete bazate pe carne de porc nivelul de grasime pura.
Klaus Winkler ne arata cat de mare e diferenta intre carnea de calitatea a doua si a treia, folosite in procesare. Prima merge in produse premium, amestecul celor doua ajunge in mezeluri mai ieftine. Despre toate diferentele in retete si compozitia produselor, inclusiv o comparative de preturi, puteti vedea pe larg, intr-una din viitoarele editii ale emisiunii "ROMANIA TE IUBESC."
Etichete: alimente, calitate, carne, compozitie, furnizor, magazin, mezeluri, parizer, porc, pret, retete,
Dată publicare:
