Cum a devenit Romania o ferma cu proprietar din UE. Harta terenurilor detinute de straini

×

In vreme ce strainii se tem de o ipotetica invazie a romanilor care le vor lua locurile de munca, romanii se tem de o invazie mult mai reala: cea a strainilor care vor sa le ia terenurile.

La fel cum britanicii sau germanii au fost obligati de Tratatul de aderare la UE sa ne deschida piata fortei de munca de la 1 ianuarie, si romanii au fost obligati de acelasi Tratat sa deschida piata terenurilor agricole pentru cetatenii Uniunii Europene.

Strainii, egali cu romanii
Asta inseamna ca incepand din acest an strainii au exact aceleasi drepturi ca romanii cand e vorba de cumpararea de pamant in tara noastra. Nu orice straini: doar cetatenii statelor din UE, cei din Islanda, Liechtenstein si Norvegia si apatrizii cu domiciliul in aceste tari. Actul oficial care reglementeaza cine si cum are dreptul sa cumpere terenuri este “Legea privind unele masuri de reglementare a vanzarii–cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan de catre persoane fizice”, unul dintre cele mai importante acte normative din anul care a trecut, date fiind consecintele sale.

Legea a fost adoptata de Parlament in decembrie, pe ultima suta de metri, si criticata de altfel din mai multe directii. Opozitia a acuzat ca, folosindu-se de noua lege, strainii ne vor lua tara. “Strainii se pregatesc sa cumpere tot terenul agricol din Romania in 2014. Riscam sa ne transformam intr-o tara care produce alimente pentru 80 de milioane de oameni, dar pe care trebuie sa le cumparam de la straini”, sustinea Elena Udrea. Si producatorii agricoli romani s-au plans de prevederile noii legi, si nu doar de cele referitoare la straini.

Citește și
varza
Cum a ajuns productia uriasa de varza din Romania sa se strice pe camp. Fermierii, in pierdere

Aceeeasi Agentie cu alta palarie
Pe 7 ianuarie legea, care trebuia sa intre in vigoare la inceputul lui 2014, a fost trimisa la Parlament pentru reexaminare de catre presedintele Basescu. Motivul invocat de seful statului - si in fond adevarata problema a actului normativ - este cine controleaza tranzactiile cu terenuri. Legea infiinteaza in acest scop Autoritatea pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare, care este de fapt fosta Agentie a Domeniilor Statului cu un alt nume. Aceasta va verifica tranzactiile, indiferent ca e vorba de romani sau de straini, le va da sau nu avizul si, foarte important, se va ocupa si cu publicarea ofertelor de vanzare pe site-ul sau. Publicarea e importanta deoarece legea prevede ca la orice tranzactie, afara de cele intre rude pana la gradul trei inclusiv, exista un drept de preemptiune.

Daca nu sunteti familiarizati cu termenul, dreptul de preemptiune este dreptul unei persoane sau institutii de a fi preferata oricarui alt cumparator la vanzarea unui bun. Conform noi legii, au drept de preemptiune la vanzarea unui teren agricol coproprietarii, arendasii, proprietarii vecini, alti agricultori de pe raza localitatii si, in fine, Statul Roman, in aceasta ordine. Pentru ca acestia sa fie informati, primaria trebuie sa afiseze timp de 30 de zile oferta de vanzare iar Autoritatea, pe site-ul sau, la cel mult 3 zile de la primirea ofertei. Daca in termenul de 30 de zile niciunul din preemptori nu-si manifesta intentia de a cumpara terenul, vanzarea e libera. Pe scurt, daca vreti sa stiti ce consateni isi vand terenurile la straini, ar fi bine sa aveti internet si sa dati refresh cat e ziua de lunga la site-ul Autoritatii pentru Administrarea si Reglementarea Pietei Funciare.

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin explica la ce foloseste dreptul de preemptiune al statului: "Statul nu intentioneaza sa cumpere terenuri agricole. Statul doar a prevazut acest drept pentru a interveni daca situatia o cere. Ma gandesc la situatia in care sa spunem ca am avea foarte multe persoane fizice straine care ar dori sa cumpere terenuri agricole si am ajunge la o suprafata care ar crea probleme in societate, ma refer la sute de mii de hectare."

Tranzactii la liber: momentan, nu avem nicio lege
Pe de alta parte, presedintele Basescu considera legea confuza, atat in ceea ce priveste institutia care reglementeaza tranzactiile, cat si dreptul de preemptiune. Asa ca a retrimis-o la Parlament, pentru a fi imbunatatita. 

Cei care se bucura ca datorita acestei intarzieri strainii nu pot inca cumpara terenuri in Romania fac insa o mare greseala. Restrictiile pentru cetatenii UE din vechea lege nu se mai aplica de la 1 ianuarie. Pana cand cea noua va fi acceptata si de seful statului, tranzactiile cu terenuri agricole sunt complet la liber atat pentru cetatenii romani, cat si pentru cei europeni, ca urmare a refuzului presedintelui de a promulga actul normativ. 

Romania, pamant libanez
Cat de real este pericolul, invocat atat de politicieni cat si de fermierii romani, ca strainii sa ne cumpere pamanturile? Destul de real, se pare, dat fiind ca deja 700.000 din cele 13 milioane de hectare de pamant agricol ale Romaniei au proprietari din alte tari. Deci la 1 ianuarie aveam deja 5% din terenuri la straini sau, mai bine zis, 10% din terenurile cultivate efectiv. Si asta in conditiile in care pana acum astfel de achizitii erau mai complicate: strainii care cumparau pamant la noi trebuiau sa aiba domiciliul in Romania sau o companie cu sediul in tara noastra. Sutele de mii de hectare de care vorbea ministrul Daniel Constantin sunt deja la straini. Iar suprafata detinuta de cetateni si companii straine probabil va creste si mai mult in aceasta perioada, pana cand se promulga noua lege care impune conditii si limite la astfel de tranzactii. 

Conform Ziarului Financiar, fondurile de investitii au fost foarte interesate de plasamantele in terenuri agricole romanesti si si-au impartit judetele tarii. De exemplu, britanicii de la Spearhead International au aproape 18.000 de hectare in Dolj si Teleorman, danezii de la Agriinvest, 11.300 de hectare in Caras-Severin, Prahova si Giurgiu iar olandezii de la RaboFarm, peste 10.000 de hectare.

In Calarasi, un grup de oameni de afaceri libanezi are peste 20.000 de hectare, 4% din toata suprafata judetului, la care s-a adaugat apoi si fosta ferma Aldis, cumparata de la vaduva magnatului mezelurilor. Germanii si italienii au inceput si ei sa cumpere masiv pamant in tara noastra, dovada ca agricultura in Romanie este rentabila.

"Toti clientii nostri fonduri de investitii de nimic altceva nu sunt interesati mai mult decat de paduri si de terenuri agricole. De ce terenuri agricole? Pentru ca aici nu scad preturile, ci vor urca. Sunt interesati de suprafete mari de zeci de mii de hectare si cumpara de la toata lumea, de la mic la mare", a declara pentru incont.ro Sebastian Gutiu, managing partner al filialei din Romania a casei de avocatura austriece Schoenherr si Asociatii.

Agricultura in Romania e rentabila pentru toata lumea, mai putin pentru romani. Anul acesta, in ciuda productiei record – cea mai buna din ultimele 4 decenii – fermierii nostri avut profituri foarte mici. Si asta pentru ca, in vreme ce strainii fac agricultura pe suprafete mari, isi asigura recoltele si au acces pe piete de desfacere unde obtin preturi bune, romanii se chinuie inca sa are un petic de pamant cu plugul tras de cai. Ceea ce ar putea insemna ca, odata cu deschiderea pietei terenurilor in 2014, agricultorii romani, cu tehnologie de Evul Mediu, vor trebui sa concureze cu fermierii occidentali si cu metodele lor de productie ultramoderne. Sau sa le vanda pamanturile. In acest conditii, preemptiunea inclusa in noua lege e o vorba in vant, cat timp cei mai multi agricultori romani n-au nici macar Internet pe care sa verifice anunturile de vanzare de pe site-ul Autoritatii in domeniu.

Terenurile agricole, afacerea anului 2014?
Unul din motivele pentru care strainii sunt atrasi de terenurile din Romania e pretul extrem de redus al acestora, mai ales daca comparam si cu calitatea solurilor. Un hectar costa in medie 2.400 de euro in tara noastra, in vreme ce in Slovacia, tara care incearca sa-si inchida piata terenurilor agricole pentru straini, pretul ajunge la 4.000 de euro iar in Polonia la 8.000 de euro. Cat despre tarile din Europa de Vest, aici hectarul de teren arabil poate fi si de zece ori mai scump decat in Romania. La aceasta se adauga si faptul ca atat mana de lucru, cat si carburantul, sunt mai ieftine la noi.

Asa ca adevarata invazie dupa 1 ianuarie 2014 ar putea sa nu fie cea a romanilor in cautare de locuri de munca peste hotare, ci a strainilor dornici sa-si faca exploatari agricole in Romania cat mai sunt inca mici preturile la terenuri. Consecintele nu sunt neaparat negative: cei care-si vand pamanturile ar putea sa se apuce de activitati mai rentabile decat agricultura de subzistenta iar Romania va trece la o agricultura intesiva. E drept, si industrializata.

In concluzie, cea mai buna investitie a anului ar putea fi cea in pamant, daca urmati exemplu fiicei presedintelui, care si-a luat peste 290 de hectare in Calarasi la un pret sub 1.000 de euro pe hectar. Pe care, dat fiind interesul strainilor pentru respectiva zona, n-ar fi de mirare sa le vanda curand si cu triplul acestui pret.

Citește și...
Basescu respinge legea care reglementeaza cumpararea de terenuri de catre cetatenii europeni
Basescu respinge legea care reglementeaza cumpararea de terenuri de catre cetatenii europeni

Traian Basescu cere Parlamentului reexaminarea Legii privind unele masuri de reglementare a vanzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in extravilan de catre persoane fizice.

Cum a ajuns productia uriasa de varza din Romania sa se strice pe camp. Fermierii, in pierdere
Cum a ajuns productia uriasa de varza din Romania sa se strice pe camp. Fermierii, in pierdere

Dupa super-productia de pepeni si legume care s-au stricat pe camp, a venit si vremea verzei. Pretul ei e trei ori mai mic fata de anul trecut, iar pentru agricultori nu e rentabil nici macar sa o culeaga.

Basescu: E nepermis ca o tara ca Romania sa nu-si poata asigura 100% hrana de care are nevoie
Basescu: E nepermis ca o tara ca Romania sa nu-si poata asigura 100% hrana de care are nevoie

Presedintele Traian Basescu a spus, marti, ca politicul trebuie sa-si asume o strategie pentru agricultura, ce ar putea avea ca obiectiv chiar reducerea "pana la eliminare" a importurilor.

Recomandări
Mandatul FBI. Ce căutau agenții pe proprietatea lui Trump. Posibilă încălcare a Legii spionajului de către fostul peședinte
Mandatul FBI. Ce căutau agenții pe proprietatea lui Trump. Posibilă încălcare a Legii spionajului de către fostul peședinte

Printre documentele confiscate, luni, de către agenții FBI din proprietarea Mar-a-Lago a fostului președinte al SUA Donald Trump s-au aflat și câteva marcate ca fiind „top secret”.

Scriitorul Salman Rushdie a fost înjunghiat pe scenă, în SUA | VIDEO
Scriitorul Salman Rushdie a fost înjunghiat pe scenă, în SUA | VIDEO

Scriitorul Salman Rushdie a fost atacat, vineri, în timpul unui eveniment desfăşurat în statul american New York.

Golul din bugetul României se tot adâncește. Care sunt calculele Guvernului și cine va primi cei mai mulți bani
Golul din bugetul României se tot adâncește. Care sunt calculele Guvernului și cine va primi cei mai mulți bani

Cu venituri mai mici decât încasările, golul din bugetul României se tot adâncește, iar datoriile cresc. Noua împărțire a banilor din buget prevede mai mulți bani pentru salarii și pensii, însă unele ministere vor primi mult mai puțin decât au cerut.