Cine mai face agricultura in Romania? O mana de straini

Si cum fermierii isi vand utilajele ca sa supravietuiasca, o mana de investitori romani si straini sunt stapani pe jumatate din terenul arabil.

Acolo unde cerul musca din lanurile de rapita si grau, se termina pamantul lui Morten Sorensen. Un danez cu peste 3.000.000 de lei cifra de afaceri si ambitii mari. Multi primari l-au privit piezis pe "intrusul" care, impreuna cu alti 75 de asociati, le-a suflat 5.000 de hectare de pamant de sub nas localnicilor.

In Danemarca, o ferma lucreaza, in medie, cel putin 19 hectare de pamant, nicidecum 1.000 de metri patrati.

Primul lucru pe care investitorul danez l-a remarcat, este ca 1% dintre fermierii romani sunt stapani pe jumatate din pamantul arabil din Romania.

Citește și

Agricultura romaneasca, paradox european

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Peste 80% au terenuri de 1 pana la 5 hectare, adica parcele mici si foarte mici. Investitorii spun ca daca n-ar mai fi nevoiti sa se plimbe dintr-un judet in altul ca sa-si lucreze pamantul, cheltuielile ar putea fi cu cel putin 15 % mai mici.

Morton primeste acum 300 de euro pe tona de rapita si semnale ca pretul va mai urca. Produce, in medie, 4.000 de tone pe cereale pe an, iar anul acesta va culege aproape dublu la rapita si grau. Are si cu ce: noua tractoare plus doua combine cu semnal direct la satelit.

In Banat, un investitor german a investit 11.000.000 de euro intr-o moara cu care produce 620 de tone de faina. O vinde apoi in Iran si Irak.

Impartirea terenurilor s-a facut atat de prost, incat in 20 de ani am reusit sa regrupam doar 3% din pamantul arabil al tarii. Solutia este "CAP-ul" capitalist, spune ministrul agriculturii.

Un plan cadastral general va fi gata prin 2020 probabil. Pana atunci, agricultorii pierd bani.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5