Improvizații la spitalul Piatra Neamț, unde pacienții au murit arși. Electricianul nu are autorizație

Toată pandemia, spitalul a fost condus de manageri numiți politic fie de PSD, fie de PNL.

Încă nu a fost stabilită cauza incendiului. Se discută despre un scurt circuit la un injectomat sau la un ventilator mecanic. Rămâne de văzut dacă problema a fost la aparat sau la instalația electrică. Potrivit unui ordin al Ministerului Sănătății, fiecare pat ATI trebuie să aibă cel puțin 12 prize.

George Lazăr – prefectul județului Neamț: ”Din primele date, nu s-au făcut măsurătorile tehnice corecte pe ceea ce înseamnă siguranțe electrice, pe ceea ce înseamnă sistem electric, ca să vedem dacă sistemul electric poate să ducă 16 paturi de terapie intensivă. La etajul 2 a funcționat, înainte, terapia intensivă, dar cu un număr de 12 paturi. A fost relocat la etajul 3, după care s-a gândit de la etajul 3 să fie relocat din nou la etajul 2 cu mărirea capacității la 16 paturi. Asta înseamnă aproximativ 48 de prize suplimentare și sau în plus.”

Electricianul spitalului recunoaște că se foloseau și prelungitoare, pentru că nu erau suficiente prize. S-au folosit inclusiv în ATI-ul care a ars.

Citește și

”Experimentul Piatra Neamț”. Ce s-a întâmplat în spitalul groazei, unde pacienții au ars de vii

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Pro TV

Electrician: ”În caz de pandemie se folosesc mai multe aparate, și atunci…”
Reporter: Și atunci ați avut nevoie să aduceți prelungitoare?
Electrician: ”S-au folosit prelungitoare, da”.
Reporter: La 3 sau la 2, sau la amandouă?
Electrician: ”Și la 3 și la 2. Dar sunt aparate care consumă foarte puțin”.

Spitalul lucreaza cu propriul electrician, dar mai apelează și la o întreprindere individuală a lui Dumitru Mardare.

De exemplu, în octombrie 2019, acesta a reparat plintele , a înlocuit prizele electrice și a modificat consolele utilitare din ATI-ul care a ars. De-al lungul anilor a avut zeci de alte lucrări în tot spitalul.

Dumitru Mardare – electrician: ”Spitalul, o bună bucată de timp a avut deficit de electricieni și de personal, pe mai multe domenii. Eu consider că nu am comis nimic. Ceea ce s-a făcut în materie de lucrări, s-a făcut cu acceptul conducerii spitalului.”

Potrivit ANRE, Dumitru Mardare nu deține și nu a deținut calitatea de electrician autorizat, nici el și nici întreprinderea individuală prin care lucrează cu spitalul.

Pro TV

Electrician: ”Poți repara și fără să ai autorizație.”
Reporter: Cine spune asta?
Electrician: ”Eu”.
Reporter: De ce puneți accent pe chestia cu ANRE-ul, asta mă interesează.
Electrician: ”Eu am spus un singur lucru: eu nu m-am apucat de făcut lucrări la colțul străzii și nici nu s-a pus problema să mă duc că un habarnist "gata domnule, eu am văzut cum se leagă două fire, știu să fac și eu".

El a lucrat cu spitalul și în 2021, când a montat lămpile de semnalizare de deasupra hidranților. Noul manager a aflat de la noi că nu are avize sau atestate ANRE.

Pro TV

Alexandru Filmon – managerul Spitalului Județean: ”Din nefericire, am aflat odată cu dumneavoastră, am făcut niște investigații și am discutat cu departamentul tehnic și am înțeles că domnul respective are contract cu spitalul din 2013.”

Rețeaua electrică are zeci de ani vechime. Un raport ISU arată că instalațiile nu sunt verificare periodic, circuitele electrice sunt suprasolicitate, tablourile electrice sunt uzate fizic și moral, iar siguranțele sunt nestandardizate sau decalibrate.

Înainte să fie mutată la etajul 2 , secția ATI covid funcționa la 3 în secția de nerulogie. Și acolo s-a improvizat. Deasupra paturilor s-au fixat cu șuruburi în perete capete de prelungitor, din care se alimentau apratele medicale.

Inginer electrician spital: ”Cine le-a văzut nu s-a uitat bine. În comerț sunt niște capuri de prelungitoare, iar noi, că a trebuit să ne grăbim, am folosit capurile alea de prelungitoare, dar nu prelungitor în sine. Am tras cablul din tabloul electric.”

George Lazăr – prefectul județului Neamț. ”Instalațiile de la spitalul județean, inclusiv cele din anul în care s-a produs tragedia, sunt instalații din anii 74-75, când s-a dat în folosință Spitalul Județean Neamț.”

Așa arată secția de neurologie acum: este în renovare din decembrie. În timp ce noi filmăm, una din asistente profită de ocazie să-i spună direct managerului că se teme să mai lucreze cu improvizații.

Totul merge cu încetinitorul. Pe întreg etajul lucrează un singur muncitor, al spitalului. Vărul și molozul cad pe aparatura medicală. Asistentele spun că au făcut hărți peste hărți, doar că documentele s-au oprit pe traseu și n-au mai ajuns la manager, și el exasperat.

Ne întoarcem pe etajul cu incendiul. Secția de lângă ATI-ul care a ars este plină de pacienți COVID.

Angajat: ”S-au mai făcut ingienizări, cam din 2 în 2 ani. S-au mai văruit pereții, dar atâta. Reparație capitală nu s-a mai făcut de când e spitalul.”

Adică din anii 70. Într-un salon plin cu pacienți pozitivi, un meșter încearcă să repare instalația de oxigen aflată sub presiune. Din priza de oxigen, gazul ajunge la pacient printr-un tub de plastic, tras printr-o gaură în perete.

La câțiva metri distanță o priză atârnă din perete. Doctoriță care ne însoțește, și ea unul dintre foștii manageri ai spitalului, ne dă asigurări că suntem în siguranță, pentru că pacienții n-au voie cu aparate în saloanele în care se folosește oxigen.

În saloanele cu oxigen nu mai au voie să își pună nici telefoanele la încărcat, le iau personalul și le pun. În timp ce vorbim, în salonul de lângă, doi pacienți țin telefoanele la încărcat în prizele din perete.

Majoritatea secțiilor din spital nu au detectoare de fum, alarme de incendiu și nici sisteme automate de oprire a gazelor medicinale când ceva ia foc. De sisteme de ventilație în ATI-uri nici vorbă, chiar dacă vorbim de o atmosfera îmbogățită cu oxigen, care propagă flăcările.

Un Raport al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, efectuat după incendiul de la Piatră Neamț, arată că sute de spitale publice sau private din toată țară funcționează fără autorizație la incendiu, nu au instalații pentru detective și alarmare la incendiu, au hidranți nefuncționali sau cu mentenanță nerealizată, nu au stingătoare și multe alte probleme.

Pro TV

Pentru rezolvarea lor este nevoie de un management stabil și competent. La Neamț, managerii s-au schimbat și la câteva zile, majoritatea fiind numiți politic.

În martie, Ionel Arsene îl numește la spital pe Toader Mocanu, fost senator și prefect PDL. Această pleacă în plină criză sanitară invocând probleme de sănătate.

În locul lui Arsene îl aduce pe Florin Apostoae, judecat într-un dosar de corupție și fiul unui consilier local trecut de la PNL la PSD. Presa află că își trata preventiv soția cu medicamente destinate bolnavilor Covid, deși aceasta nu era pozitivă.

Florin Apostoae – fost manager spital: ”Eu am plecat de la Târgu Neamț, în Piatra Neamț, într-un focar Covid, unde mă putea infecta. Soția mea are o mică problemă imunitară. De aceea, în urma unui studiu din Germania, am putut să-i administrez preventiv medicamentele anti-covid”.

În tot acest timp, spitalul devine focar, pentru că medicii n-au echipamente. În presă apar imagini și cu mâncarea pe care o primesc pacienții internați. Lucrurile par scăpate de sub control la Neamț.

Angajat: ”Noi avem un rețetar stabilit de conducere, iar în acest rețetar noi avem pe categorii. De exemplu, la mic dejun avem, cum a fost și cel mediatizat, este ceai, pâine și salam. Salamul este de 50 de grame. Noi am pus untul în plus!”

Indiferent că e vorba de mâncare, circuite electrice sau securitatea la incendiu, Ionel Arsene are același răspuns: managerii sunt de vină!

Articol recomandat de sport.ro

Cea mai frumoasă jurnalistă din Kosovo a rămas impresionată de un tricolor: "Este magic"