Ministrul Agriculturii, despre cum s-a mutat politica lui Putin in farfuriile romanilor: "Am ajuns la o situatie tragica"

In editia din 15 mai a emisiunii „Dupa 20 de ani”, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, vorbeste despre produsele traditionale romanesti, dar si despre pericolele din farfurie.

-► Cum puteam avea produse romanesti in supermaketuri
-► Cand se vor plati toate subventiile pentru agricultori
-► Laptele de import, "ciudat" de ieftin
-► Legatura intre laptele romanesc si conflictul cu Rusia
-► Produse traditionale si produse protejate european
-► Unde a ajuns pestele cu viermi
-► Tragedia bebelusilor din Arges

Duminica, sambata, oamenii de obicei se aprovizioneaza. Dumneavoastra de unde va aprovizionati cu legume?
Recunosc ca am o piata aproape de mine, ma mai si recunoaste lumea.

Gasiti acolo legume, fructe cu gust autentic?
Din pacate, nu mai exista decat rar asemenea produse, fiindca pe piata nationala s-au adaptat si producatorii la ceea ce se cere. In general in lume se merge de la piata la productie, care raspunde la cerere. Spre exemplu, rosiile romanesti, soiurile create la noi, nu rezista multe zile. Pentru un comerciant, asta pune probleme, ar trebui sa arunce multe probleme. Si atunci s-au creat soiuri care rezista 2-3 saptamani, chiar o luna.
Rosiile acelea sunt exceptionale, aveam demnitari ai Comisiei Europene care, cu ani in urma, de fiecare data cand veneau in Romania plecau cu 2-3 ladite. Acum nici noi nu le mai gasim decat foarte rar, desi se gasesc in continuare seminte de astfel de rosii.

Citește și

Hipermarketurile ar putea avea in curand 51% produse romanesti. Marfa, asigurata prin programul "lantul scurt"

Exista o politica a Ministerului Agriculturii ca astfel de produse sa fie ajutate sa supravietuiasca pe piata?
Exista 2 aspecte: avem o banca de resurse genetice la Suceava care conserva toate produsele de valoare, si societatile care comercializeaza seminte au in portofoliu seminte din produsele traditionale. Dar pentru producator, de multe ori e mai la indemana sa cumpere seminte de la colt, care vin din Olanda sau Bulgaria, daca vorbim de rosii.

Cum puteam avea produse romanesti in supermaketuri

Din import vin si foarte multe produse din supermaketuri. Exista aceasta initiativa legislativa, ca 51% dintre produsele alimentare din magazine sa fie romanesti. E posibil, fezabil?
In proiectul de lege se prevede exceptarea pentru anotimpul rece, dar pe de alta parte am discutat si o sa vedeti si comunicatul cu o retea de magazine care chiar doreste sa puna la dispozitie peste 51% produse romanesti. Am discutat si cand eram secretar de stat, 2012-2013, cu lanturi mari, care cand mi-au spus ca am vazut la Visina, in Olt, legume care nu mai ajungeau in magazine, au trimis camioane sa colecteze. Deci hypermarketurile au inteles ca e o colaborare win-win cu producatorii, pentru ca romanul isi aminteste de produsele de calitate romanesti.

Asta e marea intrebare a telespectatorilor: de ce avem atat de multe importuri cand avem asa soiuri frumoase?
Fiind pe o piata europeana unica, hypermarketurile trebuie sa se aprovizioneze. Un producator mic, care realizeaza 100 kg de rosii de foarte buna calitate, nu poate intra in hypermarket daca nu se asociaza, fiindca hypermarketul nu poate sa alerge dupa 100 de kilograme. De aceea incurajam crearea de asociatii si cooperative, care sa puna la un loc cantitati semnificative, sa aiba calitate apropiata.
Chiar a fost un comisar acum cativa ani, Mariann Fischer Boel, care s-a suparat ca morcovii mai mici erau eliminati, fiindca nu intrau in standardele de comercializare.

Cum intentioneaza Ministerul sa-i incurajeze pe oameni sa se asocieze?
E clar ca pentru micii producatori aceasta este singura solutie. Altfel nu au cum sa ajunga cu cantitatile lor infime in hypermarket. Am promovat acte legislative, chiar miercuri am adoptat sa incurajam cooperatia printr-o ordonanta de urgenta care instituie atasati agricoli si permite cooperativelor si asociatiilor sa acceseze subventiile pe pasune. Pe de alta parte, discutand despre cooperative, este permis sa se ajunga prin cofinantare publica la 90% din valoarea proiectului.

Va asigurati ca producatorii afla despre aceste masuri si sunt incurajati de o birocratie prietenoasa?
Birocratia am redus-o extrem de mult in acest an. Am avut o colaborare cu beneficiarii, cu consultantii. Am strans din teritoriu peste 1.500 de propuneri de simplificare pe care le-am concentrat – nu spun ca nu mai e loc de reduceri. Mai e un punct foarte important, pe procesare nu avem decat un procent de 50% cofinantare. Am cerut colegilor din minister sa discute cu Comisia Europeana ca sa crestem si acest procent.

Cand va incepe sa functioneze aceasta noua schema de sprijin?
Pe masura 4.1. functioneaza, pe 4.2. – procesare – speram ca in a doua parte a anului.

Cand se vor plati toate subventiile pentru agricultori

Deci in mijlocul sezonului. Un utilizator al paginii noastre de Facebook ne intreaba ce masuri a pregatit Ministerul pentru salvarea fermierilor mici si medii de la faliment in conditiile preturilor mici la cereale si intarzierii nepermis de mari a acordarii subventiilor?
Ca veni vorba de subventii, nu pot sa nu mentionez ca sunt cauze obiective si subiective pentru intarzierea lor. Legal, termenul e 1 decembrie-30 iunie. In anii anteriori incepea undeva la jumatatea lui februarie si pana la inceputul lui mai se finalizau platile. Intarzierea s-a datorat complexitatii noi politici agricole comune, de exemplu regulamentele s-au adoptat in 2013-2014, dar noi trebuia sa avem modulul de calcul al platilor macar cu 6 luni inainte, adica inainte de 16 octombrie, cand au inceput platile in avans. Or, furnizorul de soft, Siveco, a primit comanda abia la sfarsitul lui august 2015, deci nu a mai avut termenul acela de 6 luni la dispozitie. De aceea, noi am lucrat in paralel cu agentia si cu cel care facea softul.
Asta e una din explicatii, Mai e si complexitatea noi politici agricole comune. Inainte aveam o singura plata, pe suprafata, acum avem 5 componente.

Asta nu a aparut peste noapte.
Nu a aparut, dar a necesitat pregatire. In 2 luni nu se putea face ce nu s-a facut in 6 luni.

Cand vor fi platite integral subventiile?
Au inceput platile in 8 aprilie, am ajuns sa platim, cu avansurile, 600 de milioane, mai avem un miliard. Din 12 mai a inceput practic Plata Verde, care reprezinta 500 de milioane din miliardul acesta, de azi pleca ordine de plata catre Trezorerie pentru 41.000 de fermieri. Vestea buna e ca Plata Verde va ajunge mult mai rapid, procedurile sunt scurtate datorita faptului ca am platit in avans ce s-a platit din 8 aprilie, deci ciclul este mult mai scurt.

Se va repeta situatia asta la anul?
In niciun caz, modulul e gata acum. Daca il aveam la platile in avans, totul mergea perfect.

Laptele de import, "ciudat" de ieftin

Unde este laptele romanesc?
Laptele romanesc este acolo unde se produce. Din 1,7 milioane de vaci de lapte, pe vremuri aveam 7 milioane, in fermele comerciale, care au performanta si ajung si la 14 tone de lapte/cap de vaca, ajung doar 200.000 de vaci de lapte. Restul sunt la fermierii mici, care au o medie de 3-4 tone/cap de vaca. De aici si diferenta de competitivitate intre micii producatori si laptele care vine din import. In Germania media e 8 tone, in Danemarca 9 tone, la noi, cumulat, 4 tone. Dar laptele nostru, in special in zona de deal si de munte, este un produs exceptional prin faptul ca este produs in zona cu flora spontana curata, unde nu s-au folosit chimicale, nu se stropeste cu pesticide, erbicide si e de foarte buna calitate.

Nu primesc destui bani pe litrul de lapte oamenii.
Asa e. Am fost la Vatra Dornei si Botosani, se plangeau ca primesc 60 de bani/litru. Mi se spune ca din restul Europei vine la 19 eurocenti/litru, e foarte ciudat cum poate sa ajunga acel lapte atat de ieftin. Daca ne uitam pe lista preturilor la lapte din UE vedem ca la coada de tot, cele mai mici preturi – 14-15 eurocenti – sunt in Tarile Baltice. Tot catre coada e si Romania, dar oficial figuram cu 24 de eurocenti pe litru, fiindca nu se iau in calcul producatorii mici. Pretul mediu pe Uniune e undeva catre 30-31 de eurocenti. In Franta s-a gasit o solutie sa nu scada sub 34 de eurocenti pe litru.

Cum va explicati acest pret „ciudat” al laptelui care intra in tara noastra?
Mi se pare ciudata pentru ca, daca va uitati pe lista, laptele e la un pret mult mai mare. Sigur, poate fi o justificare embargoul rus, produsele lactate care ajungeau in Rusia raman in UE. Dar vine Comisia Europeana si ne spune ca exporturile agroalimentare ale Uniunii au crescut cu 10% catre alte destinatii decat Rusia. Vedem ca suntem invadati de laptele din statele respective, in principal Ungaria si Polonia. E drept, procesatorii mi-au spus ca nu depaseste 10% din laptele procesat la noi. Avand in vedere ca e transportat pe sute, mii de kilometri din Polonia, e foarte interesant cum reusesc ei sa fie competitivi.

Va propuneti sa investigati aceasta situatie?
Sigur, asta am si solicitat, am fost la o conferinta la Poiana Brasov. Ei reclama ca ar fi subventii pe care noi nu le cunoastem in statele respective. Mi-e greu sa cred ca e asa, dar vom verifica, fiindca toate subventiile se comunica Comisiei Europene si daca nu sunt agreate cu CE, nu poti sa le aplici.

E laptele de import conform?
Din cate stiu eu si spun si procesatorii, da. El se verifica la continut microbian si celule somatice. Mi s-a spus si am verificat si cu bulgarii, care controleaza orice aliment intra in tara, ca are si proteina corespunzatoare, undeva la 4%, si grasime, la fel, catre 4%, deci e foarte bun. Mai e o problema: una e cand vine cisterna la poarta si alta e cand trebuie sa trimiti camionul peste munti si vai sa caute acel lapte exceptional. Costa si se poate degrada.

Legatura intre laptele romanesc si conflictul cu Rusia

Asta e o discutie veche, exista o solutie?
Cred ca solutia cea mai buna ar fi fost – nu spun ca se poate aplica – o subventie care sa se acorde pentru colectarea laptelui. Teoretic se poate acorda, practic ne trebuie acceptul Comisiei Europene si existenta la buget a acestor bani.

Ne-ar da Comisia acceptul?
E greu de spus, ar trebui justificat prin reducerea foarte puternica a pretului. Dar uitati ce s-a intamplat in alte state. Tot ce se intampla pe piata europeana se datoreaza supraproductiei. Toata productia de lapte pana pe 1 aprilie 2015 a fost contingentata, pe cote de lapte. In momentul in care a disparut cota de lapte, s-a dus productia foarte mult in sus. Ca sa va dau un exemplu, pe anul de productie 2014-2015, pentru ca existau cote si cine le depasea era penalizat, platea taxa pe supraproductie, statele care au depasit cotele au platit 1,3 miliarde euro. Tot acel lapte nu mai e penalizat acum si se gaseste pe piata si aceasta productie in exces, cumulata cu embargoul rus, a dus la o situatie efectiv tragica.

De ce, atunci, e in continuare atat de scump laptele la raft?
Asta e o intrebare care merita toata atentia, i-am convocat pe toti cei care fac parte din lantul laptelui sa vedem unde si ce disfunctionalitate conduce la o astfel de situatie. E o explicatie, ca la noi neexistand cooperative, decalajul e mult mai mare. De exemplu, in Belgia 70% din lapte se colecteaza prin cooperative. Cand a fost in 2008-2009 criza laptelui, la consumatori a scazut pretul cu 11%, la producatori cu 44%.

Noi am scazut si TVA la alimente si in continuare pretul e mare. Ce parghii aveti sa controlati lantul acesta pana la raft?
Ministerul Agriculturii nu are un astfel de mecanism, nici UE practic. Ce a putut face UE a fost sa adopte un pachet de masuri, „pachetul laptelui”, crearea unui Observator European al Laptelui care sa arate cine ce castiga. Problema e ca nu functioneaza foarte bine si chiar colegii din Minister ne-au spus ca ar trebui sa facem asa ceva in Romania. Am spus ca mi se pare e o gluma, noi ca parte a UE trebuia sa avem stabilit exact cum se formeaza pretul cand s-a format Observatorul European al Laptelui.

Va functiona aceasta institutie in timpul mandatului dumneavoastra?
Eu sper sa ii dam drumul sa functioneze. De multe ori e critcat producatorul, procesatorul sau comerciantul. Trebuie vazut exact ce se intampla. Nu ne dorim sa dispara niciun element din acest lant.

Ar putea fi extins acest observator al laptelui si la alte produse?
Sigur ca se poate, de exemplu e in mare criza sectorul carnii de porc, afectat de embargoul rus. Revenind la sectorul laptelui, noi am introdus contractualizarea, a doua amsura din pachet, si al treilea lucru e negocierea facuta de asociatii, care au alta putere de negociere.

Produse traditionale si produse protejate european

Din lapte avem o singura reteta recunoscuta la nivel european, telemeaua de Ibanesti, un produs absolut autentic, e mult prea putin. Asociatiile producatorilor traditionali se plang de probleme, cum ii puteti ajuta sa obtina mai multe astfel de certificari pentru Romania, pana la urma?
Sunt 2 aspecte: produsul traditional, l-am definit cand eram secretar de stat: „traditional e ce face bunica”. Nu se poate produce decat in cantitati limitate, de producatori mici. Nu au forta sa intre in hypermarketuri, fiindca nu au prin lege posibilitatea sa produca cantitati mari, ce discutam noi de Ibanesti e alt aspect. E vorba de produse protejate la nivel de Bruxelles. Discutand strict la produse alimentare, mai avem in proces novacul afumat, facut de o asociatie de la Brasov si e pe ultima suta de metri cascavalul de Saveni si carnatii de Plescoi care au mai fost odata introdusi. Avem o lista lunga de produse, dar depinde in primul rand de asociatiile de producatori. Ministerul trebuie sa-i informeze cat mai corect si cat mai bine si sa-i sprijine cat mai mult in elaborarea caietului de sarcini. Un produs care se protejeaza la Bruxelles trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Trebuie ca protectia sa fie ceruta de o asociatie, sa aiba vechime atestata 25 de ani.

Oamenii se plang ca marii producatori le fura denumirea pana cand obtine ei protectia UE.
Am stabilit clar ca micii producatori fac traditionale, industria face produse romanesti consacrate. Am clarificat in acest sens lucrurile.

Cand va incepe sa functioneze aceasta protectie cu adevarat? Eticheta e pana la urma cea care protejeaza producatorul si consumatorul.
Protectia la nivel european permite o protectie mult mai buna, am avut cazul salamului de Sibiu care era copiat si falsificat. Dar acum e protejat. La fel cu orice produs pe care asociatiile romanesti il supun protectie.

Cand am putea avea peste 10, cum au toate tarile cu traditie?
Avem 3 acum, vine novacul afumat, o sa avem 4, vin carnatii de Plescoi si cascavalul de Saveni, depinde doar de asociatiile de producatori sa vina la noi. Telemeaua de Sibiu, de exemplu, nu e protejata. Oamenii au inteles din pacate un pic mai tarziu ca protectia europeana da valoare adaugata produsului.

Unde a ajuns pestele cu viermi

Spuneati ca Bulgaria verifica absolut orice intra in tara ca produse alimentare. La noi controalele se fac „randomizat”. Acum cateva zile s-a gasit un lot de merluciu cu viermi, larve de Anisakis, unde e restul pestelui?
Acest parazit, Anisakis, apare de obicei in Marea Nordului, de obicei apare in intestine. Daca pestele nu e eviscerat imediat dupa capturare, riscul e ca viermele sa migreze in muschi. Am avut o discutie in 2004 cu importatori-exportatori pe aceasta tema, nefiind in UE am putut interzice legal introducerea in Romania a pestelui cu Anisakis. E un parazit foarte periculos, in Japonia, care consuma sushi anual sunt 3.000 de cetateni operati pentru ca perforeaza stomacul.

Unde e restul pestelui? Erau 23 de tone, 6 loturi, nu stim unde sunt 19 tone?
Daca pestele nu a fost eviscerat, dar a fost congelat imediat, viermele moare, dar ramane in intestin. Nu e o problema nici in acest caz. Viermele e oricum mort, daca pestele era congelat. Dar chiar mort, poate provoca o alergie sau o reactie consumatorului. E greu de spus. Autoritatile trebuie sa controleze cat mai bine si cat mai mult.

Noi controlam aleatoriu, exista riscul ca astfel de produse neconforme sa mai fi intrat pe piata.
Acum cateva luni am ridicat exact cazul pestelui cu Anisakis, mi se spunea ca nu sunt dovezi, iata ca sunt. De curand am numit un nou sef la ANSVSA care a instituit reguli corespunzatoare de control.

Exista suficienti oameni pentru aceste controale?
Avem la nivel national o echipa mare de veterinari care fac acest lucru. De ce din ianuarie pana acum nu s-au gasit iar acum se gasesc? Pentru ca avem un nou presedinte ANSVSA care isi face datoria. Am gasit un document care acum cativa ani spunea ca nu e nevoie sa controlam, ca e piata europeana. Nu, e piata europeana, dar si pe noi ne controleaza celelalte state membre.

Peste neeviscerat sa stiti ca se mai gaseste, adus tot din marile nordului, nu e congelat, e proaspat. E in regula? Putem sa il consumam?
Daca e proaspat, e o problema. Nu stiu daca s-a asimilat proaspat cu conegalt si decongelat. In mod normal, un astfel de peste trebuia congelat in mod automat.

E un pericol?
Regula europeana spune foarte clar: cand ai depistat un lot, intensifici controlul. Acum, pe originea respectiva ar trebui tot pestele controlat riguros.

Avem semnale si chiar dovezi ca din anumite state se incearca uneori introducerea nelegala de produse, spunea fostul presedinte ANSVSA. Dumneavoastra aveti astfel de dovezi?
Mi s-a spus ca la un moment dat, cand a venit un camion de carne de porc, dintr-un anumit stat membru, cand a fost oprit la frontiera, efectiv soferul a fugit pentru ca nu avea documente. Se intampla astfel de lucruri, exista legi si sunt destui care le incalca, nu doar in Romania. Tentatia de a castiga usor exista peste tot in lume.

Cum putem opri asaltul acestor produse, de proasta calitate daca nu chiar expirate?
Eu am mai spus, asigurandu-ne ca autoritatile abilitate isi fac cat mai bine datoria, intensifica controlul cand sunt semnale clare ca dintr-o anumita origine sosesc produse cu probleme. Acele produse trebuie controlate 100%.

Si cum ii impiedicati pe comercianti? A fost un caz la Arad unde pur si simplu reciclau carnea expirata, o spalau cu detergent.
Sigur, Ministerul pe partea asta are parghii mai putine. ANSVSA care efectueaza aceste inspectii si controale e coordonata tehnic de ministru, colaborez foarte bine cu noul presedinte, Radu Roatis Chetan, care e primul si singurul roman care a fost in bordul EFSA, autoritatea europeana de siguranta alimentelor.

Va ganditi la inasprirea pedepselor? Ce va ganditi sa schimbati in acest mecanism de control a sigurantei alimentare in timpul mandatului dumneavoastra?
Faptul ca am avut o discutie impreuna cu premierul si am ajuns la concluzia sa-l numim pe domnul Roatis pentru ca are o experienta foarte buna demonstreaza ca dorim ca in acest domeniu sa facem tot ce se poate pentru a asigura siguranta alimentelor. A fost numit acum 10 zile, deja a aparut carne de pui cu salmonella adusa din Europa, pestele cu Anisakis, fructe si legume cu pesticide peste limita. Asta arata ca ANSVSA functioneaza corect.

Tragedia bebelusilor din Arges

Stim de unde a plecat criza bebelusilor din Arges, care a fost factorul care a declansat acea infectie?
Eu nu pot sa ma pronunt de niciun fel. Este Ministerul Sanatatii. Pe partea mea, s-a gasit acel lot de branzeturi celebru care nu se poate considera ca a fost la origine. Dar trebuia, conform legislatiei europene, retras de pe piata. Au fost multe discutii, dar aceasta este obligatia legislatiei europene si nu e singurul caz in Romania, au mai fost n cazuri, un mare supramerket a retras anul trecut un lot de carne, e dovada ca sistemul functioneaza. Se intampla, sunt accidente pe lant, ai un produs cu probleme, il retragi.

Articol recomandat de sport.ro

Decizia luată de Jordan Chiles după ce a pierdut medalia de bronz în fața Anei Bărbosu