România, mamă vitregă pentru elevi. „Masa caldă” e, de fapt, rece în peste 60% din cazuri. Nu toți copiii o primesc
"Masa caldă" în școli este în peste 60% din cazuri un sendviș sau un pachet cu hrană rece. Programul național funcționează doar într-o treime dintre școlile alese de Ministerul Educației, care dă vina pe incompetența autorităților locale.
Halucinant este că, în unele cazuri, numai unii copii primesc de mâncare, restul rămân flămânzi. Același Minister le-a permis autorităților, dacă nu au bani suficienți, să-i hrănească doar pe cei vulnerabili.
Într-o școală din Ialomița, copiii din clasa a II-a desenează cuminți cea mai bună mâncare din lume.
Reporter: Ce e?
Copil: "Pizza cu mult salam. Și o gumiță din aia mică".
În zonele sărace ale țării, un sfert dintre copii merg la culcare flămânzi. România își hrănește copiii și, evident, viitorul ca o mamă vitregă.
Jumătate dintre copiii care iau prânzul la școală spun că e masa principală a zilei. Pentru 22% dintre ei este chiar singura.
Sunt patru programe alimentare, care susțin pe hârtie un milion de școlari. "Un măr pe zi", "Laptele și cornul", "Masa caldă pentru prevenția abandonului școlar" și "Masa Sănătoasă". Ultimul funcționează, de fapt, în doar o treime din școlile alese. Restul proiectelor merg șchiopătând an de an.
De numai o săptămână, la 7 luni de la începerea anului școlar, copiii din Drăgoești au început să primească un măr și un corn, nu și porția de lapte. Oricum, școala nu e inclusă în programul național “Masă sănătoasă”. Iar între timp, în cele 450 de unități în care acesta se derulează a apărut un efect-bumerang. În 20% dintre școli sunt dispute între copii, pentru că nu toți elevii din clase primesc de mâncare. Imaginați-vă că adulții au decis ca unii copii să mânânce, iar colegii lor să-i privească, frustrați și înfometați, până ce termină orele și poate până seara târziu.
Mihaela Năbar, directorul executiv al World Vision România: "Dacă avem o clasă cu 27 de copii, este foarte posibil ca 22 să primeasă și 5 să nu, dar servirea mesei să se întâmple în același timp. Și asta crește, bineînțeles, discriminarea. Dacă părinții au resurse sau copiii au rezultate bune la învățătură, sunt dezavantajați".
Ministerul Educației da vina pe primării și prefecturi, care decid criteriile pe baza cărora sunt aleși beneficiarii - în general, veniturile familiei. Totuși, responsabilii din educație pot controla modul in care sunt distribuiți banii.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: "Mi-e greu să cred că există astfel de situații sau dacă ele există sunt doar ca urmare a unor situații punctuale și a unei înțelegeri greșite".
Între timp, mai multe ONG-uri pătrund cu programe de hrană în comunități abandonate de autoritățile locale.
Corina Dumitru, învățătoare: "Sunt destule feluri de mâncare pe care nu le primesc acasă. Sunt câțiva copii care mă întreabă în oră în oră «Doamna, cât este ceasul? Mai durează până vine masa?». Sunt copii care practic nu vin cu nimic".
World Vision România ajută 1.500 de copii cu alimente, rechizite și produse de igienă. Și își extinde constant lista de beneficiari.
