Programul „Masa caldă în școli” s-a oprit, parțial, din cauza pandemiei

×
Publicitate

Programul „Masa caldă în școli”, prin care aproape 69 de mii de elevi din 150 de școli din țară ar trebui să primească o masă caldă la ore, s-a oprit, parțial, din cauza pandemiei.

Unele școli nu au încheiat contracte cu furnizorii, în altele elevii primesc doar un sendviș. Ministerul Educației susține, însă, că programul are succes și că de patru ani de când a fost implementat a redus abandonul școlar de la 6% la 1%.

În judeţul Iaşi, de exemplu, în programul „Masa caldă” sunt înscrise cinci școli din comune diferite, în care învaţă 3.600 de elevi. Însă numai două şcoli au încheiat contracte cu furnizori pentru hrană, iar copiii nu primesc o masă caldă, pentru că unităţile nu au spaţiul necesar.

Irina Cosovanu, directorul Colegiului Pedagogic Vasile Lupu, Iaşi: „Nu se dă mâncare caldă pentru că, pe de o parte, ar fi trebuit să ne încadrăm în acea sumă modică oferită per elevi, pe de altă parte, pentru 800 de elevi nu avem condiţii să oferim la cantina mâncare caldă, mai ales în contextul pandemic”.

Elevii care fac naveta apreciază pachetul primit.

Citește și
Deszăpezirile au ciuruit drumurile și așa pline de gropi. „Faceți, bă, drumurile, nu mai luați taxele la oameni!”
Deszăpezirile au ciuruit drumurile și așa pline de gropi. „Faceți, bă, drumurile, nu mai luați taxele la oameni!”

Reporter: „Cum e pachetul?”
Dominic, 18 ani: „Destul de bun, suntem foarte mulţumiţi”.

Elevă, 18 ani: „Întotdeauna ni se face foame în timpul școlii. Unii copii nu îşi iau pacheţel la ei. Ne dă un plus de energie”.

La o altă şcoală, tot din judeţul Iaşi, autorităţile locale nu au reuşit nici anul trecut, nici anul acesta să implementeze programul. Aşteaptă şi acum să se înscrie un furnizor la licitaţie.

Cristina Botezatu, director la Școala Gimnazială Mironeasa: „În primul an, când a debutat proiectul, s-a încheiat contract, s-a făcut achiziţia, dar când trebuia să demareze, am intrat în online şi s-a renunţat. Nu puteam merge cu sendvişurile acasă la copii, fiind atât de mulţi”.

Şi în comuna Mihail Kogălniceanu din Constanța, primăria a accesat programul „Masa caldă” pentru cei peste 1.300 de elevi. Dar procedura s-a blocat, pentru că lipsesc normele de aplicare a legii.

Daniel Pandrea, viceprimarul comunei Mihail Kogălniceanu: „Procedura de licitaţie va fi demarata după apariţia nomelor metodologice de aplicare”.
Reporter: „Deci practic sunteţi în imposibilitate de a demara procedurile de licitaţie?”
Daniel Pandrea: „Da”.

Claudiu Rednic, director de liceu: „Diferă foarte mult faţă de lapte şi corn. O masă caldă, totuşi, este mult mai eficientă”.
Reporter: „Credeţi că acest program ar putea fi funcţional la un moment dat?”
Claudiu Rednic: „Cred că da, dacă s-ar dori”.

Ministerul Educaţiei a alocat pentru programul „Masa caldă” 46 de milioane de lei, pentru aproape 69 de mii de elevi, dintre care peste 36 de mii sunt preşcolari şi din învăţământ primar.

Însă autorităţile locale trebuie să pună în practică programul. Ministerul susţine că 95% dintre beneficiari au fost mulţumiţi anul trecut, iar rata de abandon ar fi scăzut de la 6% la 1% în unităţile în care elevii primesc masă caldă.

În ceea ce priveşte mărul, laptele şi cornul, pe care toţi şcolarii ar trebui să le primească, ministerul Agriculturii, cel care se ocupa de el, spune că a fost afectat de măsurile de siguranţă impuse în pandemie, aşa că a fost adaptat.

Elevii pot primi iaurt sau biscuiţi, iar produsele pot fi ridicate de părinţi când şcoala e online. Nu pot fi însă livrate la domiciliu, pentru că asta presupune cheltuieli suplimentare. Bugetul total alocat a fost de 500 de milioane de lei.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Jake Paul a izbucnit în plâns după ce iubita sa a obținut aurul olimpic. Imagini cu boxerul și Jutta Leerdam
FOTO Jake Paul a izbucnit în plâns după ce iubita sa a obținut aurul olimpic. Imagini cu boxerul și Jutta Leerdam
Citește și...
Deszăpezirile au ciuruit drumurile și așa pline de gropi. „Faceți, bă, drumurile, nu mai luați taxele la oameni!”
Deszăpezirile au ciuruit drumurile și așa pline de gropi. „Faceți, bă, drumurile, nu mai luați taxele la oameni!”

Ninsorile abundente din această iarnă au lăsat urme pe drumurile din țară. Sarea folosită pentru deszăpezire combinată cu schimbările bruște de temperatură au ciuruit asfaltul de pe șosele și autostrăzi. 

Tot mai multe adolescente ajung la spital din cauza genelor false aplicate acasă. Adezivul poate provoca infecții și arsuri
Tot mai multe adolescente ajung la spital din cauza genelor false aplicate acasă. Adezivul poate provoca infecții și arsuri

Un avertisment serios vine din partea medicilor oftalmologi. Sunt îngrijorați de numărul de adolescente care ajung la spital cu probleme grave la ochi, după ce folosesc gene false acasă, fără supraveghere.

Îmbătrânirea populației - „Bomba cu ceas” din România. În 2025 s-au născut de 4 ori mai puțini copii decât acum 100 de ani
Îmbătrânirea populației - „Bomba cu ceas” din România. În 2025 s-au născut de 4 ori mai puțini copii decât acum 100 de ani

Record negativ pentru România în 2025, când s-a înregistrat cea mai mică natalitate din ultimul secol. 

Recomandări
Avocat român din SUA: ”Cel mai mare antidot este legalitatea”. Ce soluții au românii fără acte dacă sunt prinși de ICE
Avocat român din SUA: ”Cel mai mare antidot este legalitatea”. Ce soluții au românii fără acte dacă sunt prinși de ICE

Românii care au rămas peste termenul vizei legale în Statele Unite pot fi ridicați de pe stradă și plasați în detenție, chiar dacă nu au comis nicio infracțiune penală.

Când e vorba de bani publici, statul poate avea un cuvânt de spus. Țări în care absolvenții de medicină la buget au obligații
Când e vorba de bani publici, statul poate avea un cuvânt de spus. Țări în care absolvenții de medicină la buget au obligații

Medicii din cadrul Federaţiei SANITAS consideră că orice tentativă de a transforma studiile medicale finanțate de la buget într-o obligație de muncă după absolvire este inacceptabilă.

Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ
Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă după a cincea amânare a unei decizii în legătură cu pensiile magistraţilor, că România ar putea pierde 231 milioane de euro din PNRR.