Peste 2,5 tone de mâncare sunt aruncate anual în România. Tinerii sunt cei mai risipitori
Pe măsură ce crește comerțul online, nu reușim să stopăm risipa alimentară. Chiar dacă plătim mai mult pentru alimente, ținând cont de scumpiri, tot cumpărăm în exces, iar surplusul ajunge la gunoi.
Aruncăm îndeosebi mâncare gătită, dar și legume, fructe sau alte produse cumpărate îndeosebi la reduceri. A crescut, așadar, și suma pe care o aruncăm la coș odată cu aceste alimente - până la 800 de lei lunar, în unele familii.
Cel mai des ajunge la gunoi mâncarea gătită. Tone de tocănițe, ciorbe, sarmale și fripturi sfârșesc în fiecare lună la tomberon. Aruncăm și foarte multe legume, produse de panificație, dar și fructe.
„România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente, echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecinţe nu doar economice, ci şi sociale şi de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe şi
iniţiative menite să încurajeze un consum responsabil şi sustenabil", a declarat Elena Pap, director Europa Up Group, citată în comunicat.
Sunt, de altfel, produse cu termen scurt de valabilitate. Totuși, cantitatea de mâncare aruncată diferă de la o generație la asta, potrivit celui mai recent studiu Reveal Marketing Research.
Elena Pap, partener în realizarea studiului: „Vedem pe categorii de vârstă, comportament diferit. Mult mai responsabil pentru cei peste 35 de ani și foarte responsabil pentru cei cu o vârstă de peste 45 de ani. Și vedem că tinerii, generația Z, 18-24 de ani, impulsul de a consuma mai mult, de a comanda mai mult, este mai mare”.
Iulian Stănescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română: „Pe de o parte, avem la gospodăriile care au copii o eroare de planificare. Sau, altfel spus, oamenii își proiectează anumite nevoi de consum care sunt mai mari decât consumul efectiv. Și așa se ajunge la risipă alimentară. Mai este și o a doua cauză care privește populația tânără, până în 25 de ani. Ei nu sunt foarte entuziasmați în ceea ce privește mâncarea gătită și își doresc diversitate. Își doresc să găsească acasă mâncarea cu care sunt obișnuiți la baruri, bistrouri”.
Chiar dacă alimentele s-au tot scumpit și am devenit puțin mai conștienți de ce și cât cumpărăm, fenomenul risipei alimentare nu s-a diminuat prea mult. Dacă în anii trecuți studiile arătau că o familie aruncă, în medie, alimente în valoare de până în 500 de lei lunar, acum suma poate ajunge chiar la 800 de lei.
Alina Corodeanu, reprezentantul Reveal Marketing Research: „Creșterea prețurilor determină românii să caute mai multe produse la promoție. Iau, probabil, cantitate mai mare la prețuri mai mici și asta este cumva și un răspuns pentru risipa alimentară. Dacă promoția ne obligă să cumpărăm cantități mai mari, 3+1 gratis sau 5+1 gratis, probabil termenul de valabilitate scurt nu este estimat corect pentru consumul din cadrul gospodăriei”.
Pe de altă parte, sunt și familii cumpătate care limitează risipa. Depozitează corect alimentele ca să nu se strice ori le congelează și merg la cumpărături cu lista făcută de acasă.
Etichete: generația z, mancare, risipa alimentara,
Dată publicare:
.webp)
