Cum reduci risipa alimentară. Strategii simple și eficiente

 Acestea nu numai că produc costuri economice enorme, însă au și consecințe serioase asupra mediului înconjurător. În același timp, milioane de oameni nu au acces la o alimentație sănătoasă sau se confruntă cu foametea.

Din fericire, există soluții pe care le putem implementa pentru a reduce cât mai mult risipa de alimente și a conserva, astfel, sănătatea planetei. Descoperă în articolul următor câte alimente se risipesc anual, care este „prețul” plătit de mediul înconjurător, dar și care sunt strategiile pentru a minimiza risipa.

Risipa alimentară - statistici

La nivel Global, o treime din alimentele produse anual sunt risipite, ceea ce echivalează cu o cantitate de 1,3 miliarde de tone, prezintă raportul FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations din 2011,„GLOBAL FOOD LOSSES AND FOOD WASTE”. Potrivit organizației World Wildlife, această cantitate ar putea fi suficientă pentru a hrăni toate persoanele subnutrite de pe planetă.

Conform celui mai nou raport (2024) al organizației internaționale World Food Programme, datele sunt ușor diferite, însă la fel de îngrijorătoare: o cincime din alimentele produse sunt risipite, ceea ce înseamnă un miliard de mese pe zi.

În același timp, 1 din 9 persoane nu consumă suficientă mâncare. Acest lucru înseamnă că 793 de milioane de persoane sunt subnutrite la nivel mondial, potrivit FAO.

Așa cum prezintă Harvard T.H.Chan School of Public Health, estimările arată că reducerea cu doar 15% a risipei alimentare numai în Statele Unite ale Americii ar putea face posibilă hrănirea a peste 25 de milioane de americani zilnic.

Datele statistice Eurostat arată, de asemenea, că în Europa:

• 131 kg de alimente sunt risipite pe cap de locuitor în fiecare an;

• 54% din risipa alimentară se produce la nivelul gospodăriei individuale, ceea ce înseamnă 70 kg de mâncare risipită anual per locuitor;

• 46% din risipa de alimente se produce în lanțul alimentar (fabrici, ferme, supermarketuri, restaurante, cafenele).

Consecințele risipei alimentare

Chiar dacă la prima vedere poate părea că arunci o cantitate infimă de alimente, care nu ar putea dăuna în niciun mod, realitatea este alta. Așa cum arată datele statistice, la finalul unui an, cantitatea de mâncare risipită este enormă – asta pentru că volumul ei crește cu fiecare zi, însumându-se în același timp cu cea aruncată de fiecare persoană în parte.

Astfel, risipirea unor cantități mari de mâncare are consecințe grave asupra naturii, resurselor planetei și economiei.

Risipirea resurselor naturale și afectarea biodiversității

Potrivit Jangira Lewis în articolul „How Does Food Waste Affect the Environment?”, risipa alimentară nu face referire doar la irosirea alimentelor, ci și a resurselor necesare producției, procesării și transportului acestora, adică apă, energie și combustibil.

La nivel mondial, agricultura consumă 70% din apă. Sunt necesare cantități enorme de apă pentru udarea culturilor de legume, cereale și fructe, dar și pentru creșterea peștilor și animalelor.

Prin risipa alimentelor neconsumate, irosim aproximativ un sfert din resursele de apă. Aceasta reprezintă o problemă majoră în contextul în care numeroase țări se confruntă cu lipsa apei de consum. De asemenea, sunt irosite îngrășăminte, terenuri cultivate și spațiul gropilor de gunoi, fiecare în proporție de aproximativ 20%.

Atunci când arunci un pahar cu lapte, risipești în jur de 1000 de litri de apă, iar când arunci un kilogram de carne de vită, irosești aproximativ 50.000 de litri de apă.

De asemenea, cererea crescută pentru alimente și transformarea terenurilor arabile în pășuni pentru animale duc la degradarea treptată a solurilor și a ecosistemului.

Poluare și încălzire globală

Alimentele aruncate ajung să putrezească în gropile de gunoi, ceea ce generează emisia unui gaz nociv cu efect de seră, numit metan, care este de 28 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Metanul persistă timp de 12 ani în mediu și contribuie la schimbările climatice, prin faptul că absoarbe energia solară.

Risipa alimentară este responsabilă pentru emisia a 10% din gazele cu efect de seră, ceea ce înseamnă aproape de 5 ori mai mult decât sectorul aviației, arată World Food Programme.

Combaterea risipei alimentare ar putea scădea cu 6-8% emisia de gaze cu efect de seră. De asemenea, se estimează că, economisind mâncarea, s-ar putea salva 4,4 milioane de tone de dioxid de carbon, ceea ce echivalează cu scoaterea din circulație a 1 din 4 mașini.

Costuri economice

Se pierd sume extrem de mari de bani pentru producția, procesarea și transportul alimentelor care vor ajunge să fie aruncate. Se estimează cheltuieli de aproape un trilion de miliarde de dolari în fiecare an, la nivel mondial, care rezultă din risipa și pierderea alimentelor.

Pierderi financiare mari apar și la nivel individual. Spre exemplu, în Regatul Unit, o familie de patru persoane cheltuie 1000 de lire în fiecare an pe mâncarea pe care o aruncă, relatează Mark Smulian în articolul „Food waste costs households £1,000 a year”.

Cum reduci risipa alimentară

Sursa foto: Freepik.com

Din fericire, există numeroase soluții de scădere a risipei alimentare. Acestea pot avea un impact pozitiv major asupra mediului, dacă sunt adoptate de cât mai multe persoane. Ce poți face la nivel individual:

1. Depozitează corect alimentele: Citește informațiile de pe ambalaj privind condițiile de depozitare, pentru a preveni alterarea produselor. Alimentele perisabile, cum ar fi legumele, fructele și carnea, se păstrează la frigider. Adaugă un șervețel uscat în pungile cu salată, pentru a absorbi apa în exces și a-i prelungi durata de viață. Se recomandă stocarea tulpinilor (pătrunjel, mărar, leuștean) în apă. Alimentele uscate, cum ar fi cerealele, se stochează în recipiente ermetice, în spații răcoroase;

2. Verifică data expirării: Ține cont de durata de valabilitate a produselor, pentru a le consuma la timp. Așază la vedere alimentele care se apropie de data expirării, plasându-le mai în spate pe cele cu o valabilitate prelungită;

3. Congelează: O metodă de a conserva alimentele este congelarea acestora. Aceasta prelungește valabilitatea fără să afecteze calitatea nutrițională;

4. Planifică-ți mesele și cumpărăturile: Planifică din timp meniul, pentru a vedea exact de ce alimente ai nevoie și în ce cantitate. Achiziționarea de alimente în exces poate duce la aruncarea lor în cantități mari. Cumpără alimentele ușor perisabile, cum ar fi fructe și legume, în cantități mici și pe termen scurt (pentru câteva zile);

5. Gătește porții cât mai exacte: Evită să prepari cantități mari de mâncare, care probabil nu va fi consumată. Măsoară sau cântărește ingredientele și încearcă să pregătești porții exacte, în funcție de numărul persoanelor din gospodărie și numărul zilelor în care vei consuma aceeași masă;

6. Refolosește resturile: În loc să arunci legumele la tigaie rămase, le poți folosi pentru a prepara alte mese, cum ar fi o garnitură de orez cu legume. Carnea rămasă după un grătar cu prietenii poate fi adăugată în tocănițe sau poate fi tăiată cuburi pentru a pregăti o lipie umplută cu legume și carne. Coaja de cartof dulce poate fi gătită la cuptor pentru a obține o gustare crocantă. Folosește-ți creativitatea pentru a reutiliza resturile de mâncare în mod inteligent;

7. Revigorează legumele trecute: Înmoaie pătrunjelul, mărarul, leușteanul sau salata verde în apă rece timp de câteva ore. Astfel, frunzele ofilite vor reveni la forma proaspătă;

8. Gătește legumele și fructele „trecute”: Poți fi tentat să arunci vegetalele care nu mai arată la fel de bine ca atunci când erau proaspete. Totuși, le poți folosi în prepararea unei supe de legume sau unui smoothie. Fructele prea coapte mai pot fi utilizate și pentru îndulcirea prăjiturilor de casă;

9. Utilizează alimentele la potențialul lor maxim: Evită să arunci porțiunile comestibile ale legumelor, cum ar fi tulpina de broccoli sau coaja de morcov, țelină sau cartof. Acestea pot fi folosite în diferite preparate, după o spălare riguroasă;

10. Reciclează prin compost: Resturile de alimente pe care nu le mai poți folosi în niciun mod le poți colecta într-un recipient pentru compost. Astfel, obții un îngrășământ natural pentru grădina ta.

Dacă deții un restaurant sau un magazin de alimente, pe lângă achizițiile responsabile, o bună organizare, respectarea rețetelor și depozitare corectă, ai la îndemână și alte tehnici pentru reducerea risipei alimentare:

• Vinde la preț redus – în cazul alimentelor sau preparatelor ușor perisabile despre care preconizezi că nu se vor vinde și vor trebui aruncate, ia în considerare oferirea unor reduceri avantajoase. Prețul îi va convinge pe clienți să cumpere produsele. Există inclusiv aplicații destinate restaurantelor, unde poți vinde la preț mic preparatele rămase la finalul zilei;

• Donează către adăposturi de animale – cantitățile mari de alimente rămase după evenimentele în restaurant pot fi donate către adăposturi de animale. În acest mod, vei salva organizațiile de la o serie de costuri pentru întreținerea lor;

• Donează către organizații caritabile – ia în considerare colaborarea cu organizații care se ocupă cu hrănirea persoanelor fără adăpost sau din medii defavorizate;

• Oferă-le angajaților mâncarea rămasă – o altă idee este să le permiți angajaților să ia acasă preparatele rămase la finalul zilei.

Așadar, risipa alimentară are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Poți contribui chiar tu, în fiecare zi, la reducerea poluării planetei, prin adoptarea unor strategii simple și practice.

Articol recomandat de sport.ro

Fosta iubită a lui Gabi Torje trece printr-o nouă despărțire