Descoperire arheologică spectaculoasă la câțiva kilometri de București. Ce au descoperit arheologii la Glina - Bălăceanca

Campania din 2026 marchează un moment aniversar special: se împlinesc 100 de ani de la primele cercetări realizate aici, în 1926, de arheologul Ion Nestor, iar cea mai recentă etapă de săpături a fost descrisă de specialiști drept una dintre cele mai bogate de până acum.

Un tell preistoric locuit timp de mii de ani

Situl de la Glina-Bălăceanca este cunoscut în literatura de specialitate drept unul dintre cele mai importante complexe arheologice preistorice din sudul României. Movila artificială (tell-ul) formată prin suprapunerea succesivă a mai multor niveluri de locuire ascunde vestigii din epoca timpurie a bronzului, atribuite culturii Glina (cca. 2800–2300 î.Hr.), care se suprapun peste straturi mult mai vechi, aparținând perioadei eneolitice, respectiv culturilor Boian și Gumelnița (cca. 5000–4000 î.Hr.).

Cercetările din acest an fac parte din proiectul multidisciplinar „Preistoria de la porțile de sud-est ale Bucureștiului. Cercetări arheologice multidisciplinare în siturile preistorice de la Glina și Bălăceanca”, derulat de o echipă comună formată din specialiști ai Muzeului Municipiului București, Universității din București, Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeului Național de Istorie a României, în colaborare cu Primăria Comunei Cernica.

Cea de-a treia săptămână, „cea mai spectaculoasă de până acum”

Potrivit informațiilor transmise de Muzeul Municipiului București, cea de-a treia săptămână de cercetări, încheiată pe 18 iulie, a adus cele mai importante rezultate ale campaniei din acest an. Instituția a descris această etapă drept „cea mai spectaculoasă de până acum”, subliniind că imaginea comunităților preistorice devine tot mai clară pe măsură ce săpăturile avansează.

Gropi pentru provizii și urme ale culturii Boian

În secțiunea denumită S1-A, arheologii au finalizat cercetarea mai multor complexe adâncite în sol. Două dintre acestea, atribuite perioadei Gumelnița, se remarcă prin dimensiuni neobișnuite — depășesc 2,5 metri adâncime, iar la bază au un diametru de aproximativ doi metri — și sunt interpretate drept posibile gropi folosite pentru păstrarea proviziilor. Cercetătorii au observat că aceste amenajări afectează contexte mai vechi, aparținând culturii Boian, care ar putea face parte dintr-un sistem coerent de șanțuri sau delimitări.

O locuință veche de 6.500 de ani, cu o descoperire neașteptată

Cea mai importantă descoperire a acestei etape a fost făcută în secțiunea S1-C, unde arheologii au continuat cercetarea unei locuințe gumelnițene nearse, veche de aproximativ 6.500 de ani. Resturile pereților din lut galben, șanțurile stâlpilor de susținere și podelele din lut bătătorit, refăcute succesiv, permit reconstituirea, treptat, a modului în care era construit și folosit un spațiu domestic în urmă cu mai bine de șase milenii.

În nivelul de abandon al locuinței au fost identificate vase sparte pe loc, unelte din os și silex, precum și diverse obiecte din lut. Cea mai importantă dintre acestea este o figurină antropomorfă păstrată intactă, considerată de arheologi drept cea mai valoroasă descoperire a săptămânii. În zona din jurul și din interiorul locuinței au fost identificate și șanțuri sau gropi de stâlp aparținând unor construcții ulterioare, unele ajungând deja la niveluri specifice culturii Boian.

Urme ale epocii timpurii a bronzului

Cercetările continuă și în secțiunea S3, unde a fost identificată o locuință incendiată din epoca timpurie a bronzului, aparținând culturii Glina. Nivelul de abandon al acestei locuințe este bogat în fragmente ceramice, resturi faunistice și piese litice. Printre descoperiri se numără mai multe rotițe miniaturale din lut ars, unele decorate prin incizare, care reproduc fidel caracteristicile roților reale ale vremii și oferă informații suplimentare despre transportul și tehnologiile epocii bronzului timpuriu în această zonă.

O intervenție neautorizată recentă, documentată de arheologi

Nu toate descoperirile din acest sit aparțin, însă, preistoriei. În secțiunea S4, echipa a golit un tranșeu parțial colmatat, rezultat al unei intervenții neautorizate din trecutul recent. Arheologii nu au găsit morminte în această zonă, așa cum se așteptau, dar au identificat sisteme suprapuse de șanțuri pentru stâlpi, care ar putea face parte dintr-un sistem preistoric de delimitare. Analizând conținutul tranșeului, cercetătorii au putut chiar data momentul săpăturii mecanizate neautorizate, pe baza unei doze de bere descoperite aproape de bază.

Ziua Porților Deschise și ateliere pentru copii

Pe lângă activitatea strict științifică, echipa de cercetare a organizat și evenimente dedicate publicului larg. Pe 18 iulie, șantierul a găzduit o nouă ediție a atelierului „Arheolog pentru o zi”, destinat copiilor, iar pe 21 iulie, între orele 10:00 și 12:00, Muzeul Municipiului București a organizat Ziua Porților Deschise la situl arheologic de la Glina-Bălăceanca, eveniment prin care vizitatorii au avut ocazia să vadă direct la fața locului stadiul cercetărilor și să afle, de la membrii echipei, povestea celor mai recente descoperiri.

Situl arheologic poate fi vizitat la hotarul dintre Glina și Bălăceanca, cu acces din DJ301A, pe partea stângă la ieșirea din Glina spre Bălăceanca, imediat după pasajul peste autostrada A0.