Convenția matrimonială, cunoscută în limbajul curent drept contract prenupțial, este actul prin care viitorii soți sau cei deja căsătoriți stabilesc regimul juridic al bunurilor lor. Documentul permite alegerea unor reguli diferite de cele aplicate automat prin lege și poate fi relevant mai ales pentru persoanele care dețin proprietăți, au afaceri sau vor să stabilească de la început cum vor fi administrate bunurile dobândite în timpul căsătoriei.
În România, convenția nu este obligatorie. Dacă soții nu aleg un alt regim matrimonial, se aplică automat comunitatea legală, în care bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, comune, cu excepțiile prevăzute de Codul civil.
Ce este contractul prenupțial
Regimul matrimonial reunește regulile după care sunt tratate bunurile și datoriile fiecăruia dintre soți. Potrivit articolului 329 din Codul civil, soții pot alege un alt regim decât cel al comunității legale numai prin încheierea unei convenții matrimoniale.
Contractul prenupțial în România
În regimul comunității legale, bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei sunt, din momentul dobândirii, bunuri comune. Aceeași regulă se aplică veniturilor din muncă și celor asimilate acestora, dacă dreptul de a le încasa devine scadent în timpul comunității.
Codul civil stabilește și o serie de excepții. Sunt bunuri proprii cele primite prin moștenire, legat sau donație, dacă persoana care le-a transmis nu a prevăzut în mod expres că vor fi comune. În aceeași categorie intră bunurile de uz personal, cele destinate exercitării profesiei unuia dintre soți, dacă nu fac parte dintr-un fond de comerț comun, precum și despăgubirile pentru prejudicii aduse unuia dintre ei.
Ce este convenția matrimonială și cum funcționează
Convenția matrimonială se încheie printr-un înscris autentificat de notarul public, potrivit articolului 330 din Codul civil, sub sancțiunea nulității absolute. Toate părțile trebuie să își exprime consimțământul, personal sau printr-un mandatar care deține o procură autentică, specială și cu conținut predeterminat.
Există însă limite privind clauzele care pot fi incluse. Codul civil prevede că nu se poate deroga de la dispozițiile privind regimul matrimonial ales decât în cazurile permise de lege. Convenția nu poate aduce atingere egalității dintre soți, autorității părintești sau moștenirii legale.
Soții pot stabili modul în care contribuie la cheltuielile căsătoriei, însă clauza prin care aceste cheltuieli revin exclusiv unuia dintre ei este considerată nescrisă. Totodată, Codul civil prevede că niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei fără consimțământul scris al celuilalt.
Dacă o convenție este declarată nulă sau anulată, între soți se aplică regimul comunității legale, fără să fie afectate drepturile dobândite de terții de bună-credință, potrivit legii.
Pentru a putea fi opusă terților, convenția se înscrie în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale. În funcție de natura bunurilor, aceasta se notează și în cartea funciară, se înscrie în registrul comerțului sau în alte registre de publicitate, conform Codului civil. Registrul notarial poate fi consultat de orice persoană, fără să fie necesară justificarea unui interes.
Ce regimuri matrimoniale pot alege soții
Codul civil prevede trei regimuri matrimoniale: comunitatea legală, separația de bunuri și comunitatea convențională.
Comunitatea legală se aplică dacă soții nu încheie o convenție matrimonială pentru alegerea altui regim. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, comune, cu excepțiile prevăzute de lege.
Separația de bunuri. Potrivit articolului 360 din Codul civil, fiecare soț este proprietar exclusiv al bunurilor dobândite înainte de căsătorie și al celor pe care le dobândește ulterior în nume propriu. Niciunul nu răspunde, în principiu, pentru obligațiile născute din actele celuilalt. Există însă o excepție: soții răspund solidar pentru obligațiile asumate de oricare dintre ei pentru cheltuielile obișnuite ale căsătoriei și pentru creșterea și educarea copiilor.
Comunitatea convențională. În acest regim, soții pot stabili prin convenție ce bunuri și datorii intră în comunitate. Codul civil permite includerea totală sau parțială în comunitate a bunurilor dobândite ori a datoriilor proprii născute înainte sau după căsătorie, cu excepția bunurilor de uz personal și a celor destinate exercitării profesiei. Soții pot, de asemenea, să restrângă comunitatea la anumite bunuri sau datorii, să stabilească necesitatea acordului ambilor pentru anumite acte de administrare, să introducă o clauză de preciput și să prevadă modalitățile de lichidare a comunității.
Când se poate încheia convenția matrimonială
Înainte de căsătorie. Convenția produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei, conform Codului civil. Viitorii soți menționează regimul matrimonial ales în declarația de căsătorie. Ofițerul de stare civilă face mențiunea corespunzătoare pe actul de căsătorie și transmite o copie a convenției către registrul notarial și notarul care a autentificat-o, potrivit legii.
În timpul căsătoriei. Convenția produce efecte de la data stabilită de soți sau, în lipsa unei prevederi în acest sens, de la data încheierii actului, potrivit articolului 330 din Codul civil. Regimul matrimonial existent poate fi înlocuit după cel puțin un an de la încheierea căsătoriei.
Minorul care a împlinit vârsta matrimonială poate încheia sau modifica o convenție numai cu încuviințarea ocrotitorului său legal și cu autorizarea instanței de tutelă, potrivit Codului civil.
Ce bunuri pot fi protejate printr-o convenție matrimonială
Bunurile asupra cărora se aplică regulile convenției depind de regimul ales. În separația de bunuri, fiecare soț păstrează proprietatea exclusivă atât asupra bunurilor dobândite înainte de căsătorie, cât și asupra celor achiziționate ulterior în nume propriu. La încheierea convenției, notarul întocmește un inventar al bunurilor mobile proprii.
În comunitatea convențională, soții pot stabili ce bunuri intră în patrimoniul comun și care rămân în afara lui, inclusiv în privința anumitor bunuri și datorii proprii existente înainte de căsătorie.
Convenția nu poate modifica însă regulile moștenirii legale. De altfel, în regimul comunității legale, bunurile primite prin moștenire, legat sau donație rămân proprii, dacă persoana care le-a transmis nu a prevăzut în mod expres că vor fi comune.
Cât costă și unde se încheie o convenție matrimonială
Convenția se încheie la un notar public. Nu există un tarif fix: potrivit ordinului ministrului justiției nr. 177/C/2024, care stabilește onorariile minime ale notarilor, cele pentru alegerea regimului matrimonial prin convenție, pentru modificarea lui și pentru actul de lichidare la schimbarea regimului se stabilesc liber între notar și solicitant. Prețul diferă, așadar, de la un birou notarial la altul și se află direct de la notar.
Se poate schimba convenția matrimonială după căsătorie?
Da. Înainte de căsătorie, convenția poate fi modificată cu respectarea acelorași condiții de formă și de conținut, precum și a regulilor de publicitate, potrivit legii.
După căsătorie, soții pot, după cel puțin un an de la încheierea acesteia, să înlocuiască regimul matrimonial existent cu altul sau să îl modifice, ori de câte ori doresc, cu respectarea condițiilor legale pentru încheierea unei convenții matrimoniale.
Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului pot introduce o acțiune revocatorie în termen de un an de la îndeplinirea formalităților de publicitate sau, dacă au aflat mai devreme despre aceste împrejurări pe altă cale, de la data la care au luat cunoștință de ele.
Regimul matrimonial poate fi schimbat și prin hotărâre judecătorească. Potrivit articolului 370 din Codul civil, dacă soții se află sub regimul comunității legale sau convenționale, instanța poate pronunța, la cererea unuia dintre ei, separația de bunuri atunci când celălalt încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei.
