Ce este presiunea atmosferică. De ce ne simțim rău înainte de ploaie și cum ne afectează presiunea barometrică
Schimbările presiunii atmosferice ne pot influența starea de bine. Pentru a înțelege de ce ne simțim uneori obosiți sau iritați trebuie să realizăm cum presiunea atmosferică ne poate afecta organismul și ce legătură are cu disconfortul fizic.
Te-ai întrebat vreodată de ce te simți obosit, ai dureri de cap sau ești mai irascibil înainte de o furtună?
Ei bine, aceste simptome pot fi cauzate de schimbările presiunii atmosferice, un fenomen natural care ne influențează mai mult decât ne-am putea imagina. Presiunea atmosferică, sau presiunea barometrică, reprezintă forța exercitată de aerul din atmosferă asupra suprafeței Pământului. Aceasta variază în funcție de altitudine, temperatură și umiditate, iar modificările bruște ale presiunii pot afecta organismul uman, în special la persoanele meteosensibile.
Deși nu există o explicație științifică unanim acceptată pentru acest fenomen, se crede că schimbările presiunii atmosferice pot afecta tensiunea arterială, circulația sanguină, funcționarea articulațiilor și echilibrul fluidelor din organism. De asemenea, se presupune că fluctuațiile barometrice pot influența producția de serotonină, hormonul fericirii, un neurotransmițător responsabil pentru starea de spirit, ceea ce explică de ce unele persoane se simt mai anxioase sau depresive înainte de ploaie.
Cum se modifică presiunea atmosferică înainte de ploaie
Înainte de ploaie, presiunea atmosferică scade, creând un mediu de joasă presiune. Acest lucru se datorează faptului că aerul cald și umed, care precede de obicei furtunile, este mai ușor decât aerul rece și uscat. Aerul cald se ridică, ducând la o scădere a presiunii la nivelul solului. Această scădere a presiunii poate afecta organismul uman în diverse moduri, provocând o serie de simptome neplăcute.
De exemplu, scăderea presiunii atmosferice poate determina dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate duce la dureri de cap, migrene și amețeli. Pentru a scăpa de durerile de cap, puteți urma câteva remedii naturale. De asemenea, poate afecta articulațiile, cauzând dureri la persoanele cu artrită sau reumatism. Scăderea presiunii barometrice poate influența și sinusurile, provocând congestie nazală și dureri de cap, conform Mayoclinic.ro.
Când este presiunea atmosferică ridicată
Presiunea atmosferică este considerată ridicată atunci când depășește valoarea medie de 1013 hPa, iar acest fenomen este asociat cu un sistem de înaltă presiune sau anticiclon. În aceste condiții, aerul se află sub o compresie mai mare, ceea ce duce la o atmosferă stabilă, fără nori și precipitații. De regulă, atunci când presiunea atmosferică este ridicată, vremea este mai caldă și senină, iar cerul rămâne clar.
Creșterea presiunii atmosferice poate afecta organismul uman, iar persoanele meteosensibile pot resimți anumite simptome. Deși nu la fel de intense precum în cazul presiunii scăzute, aceste efecte pot include dureri de cap, anxietate și uneori o senzație de disconfort generalizat. Aceste reacții sunt mai frecvente la persoanele care suferă de afecțiuni cronice, precum artrita sau reumatismul, deoarece fluctuațiile de presiune pot influența articulațiile și circulația sângelui.
În plus, presiunea atmosferică ridicată este de obicei însoțită de un aer mai uscat, ceea ce poate cauza o senzație de oboseală sau de disconfort respirator pentru unele persoane. În general, însă, această condiție este asociată cu vremea bună, stabilă și favorabilă activităților în aer liber.
Ce simptome resimți când presiunea este scăzută
Când presiunea atmosferică scade, organismul poate reacționa printr-o serie de simptome, printre care:
· Dureri de cap: Scăderea presiunii poate determina dilatarea vaselor de sânge din creier, ceea ce poate provoca dureri de cap, migrene sau amețeli.
· Dureri articulare: Persoanele cu artrită sau reumatism pot resimți o intensificare a durerilor articulare atunci când presiunea atmosferică scade.
· Probleme respiratorii: Scăderea presiunii poate afecta sinusurile și plămânii, provocând congestie nazală, dificultăți de respirație sau agravarea simptomelor astmului.
· Oboseală și letargie: Multe persoane se simt mai obosite și lipsite de energie atunci când presiunea atmosferică este scăzută.
· Schimbări de dispoziție: Fluctuațiile barometrice pot influența producția de serotonină, ceea ce poate duce la stări de frică, anxietate, depresie sau iritabilitate.
Semne pe care ți le dă corpul când presiunea este crescută
Creșterea presiunii atmosferice este asociată, de obicei, cu vremea bună și senină. Cu toate acestea, și această creștere a presiunii poate afecta organismul, deși simptomele sunt, în general, mai puțin intense decât cele asociate cu scăderea presiunii, conform Healthline.com.
Printre simptomele asociate cu creșterea presiunii atmosferice se numără:
· Dureri de cap: Deși mai puțin frecvente decât în cazul presiunii scăzute, durerile de cap pot apărea și atunci când presiunea atmosferică crește.
· Anxietate: Unele persoane pot experimenta o creștere a nivelului de anxietate atunci când presiunea atmosferică este ridicată.
Cine sunt cei mai afectați
Deși oricine poate resimți efectele schimbărilor presiunii atmosferice, există anumite categorii de persoane mai vulnerabile la aceste fluctuații:
· Persoanele meteosensibile: Aceste persoane sunt mai sensibile la schimbările vremii, inclusiv la variațiile presiunii atmosferice.
· Persoanele cu afecțiuni cronice: Persoanele cu artrită, reumatism, astm sau alte afecțiuni cronice pot resimți o agravare a simptomelor atunci când presiunea atmosferică se modifică.
· Persoanele în vârstă: Odată cu înaintarea în vârstă, organismul devine mai sensibil la factorii de mediu, inclusiv la schimbările presiunii atmosferice.
