Industria alimentară a răspuns acestei cereri cu o gamă tot mai variată de alternative vegetale, de la mozzarella și cheddar până la feta, ricotta sau cremă de brânză fără lapte.
Potrivit BBC Food, valoarea vânzărilor de brânzeturi vegetale în Marea Britanie a crescut cu 165% în ultimii doi ani. Specialiștii spun însă că nu toate produsele sunt la fel din punct de vedere nutrițional, iar ingredientele pot face diferența între o alegere echilibrată și una foarte procesată.
Ce sunt „brânzeturile vegane” și din ce sunt făcute
Brânzeturile vegane sunt produse realizate exclusiv din ingrediente de origine vegetală și nu conțin lapte, zer, cazeină sau alte componente provenite de la animale.
Potrivit EatingWell, cele mai multe variante comerciale folosesc proteine vegetale, uleiuri și agenți de îngroșare pentru a obține textura specifică brânzei clasice.
Ingredientele de bază diferă de la un produs la altul, însă cele mai frecvente sunt:
În cazul produselor artizanale, caju și alte nuci sunt adesea fermentate cu ajutorul culturilor bacteriene, într-un proces asemănător celui folosit la fabricarea brânzeturilor tradiționale. Rezultatul este un gust mai complex și o textură apropiată de cea a produselor lactate.
Pentru variantele industriale, producătorii utilizează frecvent amidon, uleiuri vegetale și agenți de îngroșare, precum gumă xantan sau carrageenan, pentru a reproduce consistența și capacitatea de topire a brânzeturilor clasice.
BBC Food notează că unele companii experimentează deja cu tehnologii noi, inclusiv producerea unei versiuni de cazeină – principala proteină din lapte – prin fermentarea unor microorganisme, fără utilizarea animalelor. Produsele obținute prin această metodă nu sunt încă disponibile pe scară largă pe piața europeană, însă specialiștii spun că ar putea schimba în viitor industria alternativelor vegetale la lactate.
Cele mai populare tipuri de brânzeturi vegane din comerț
Oferta de produse vegetale a crescut considerabil în ultimii ani, iar consumatorii pot găsi în magazine sau în magazinele online specializate alternative pentru aproape orice tip de brânză clasică, de la mozzarella și cheddar până la ricotta, feta sau parmezan.
Mozzarella vegană
Este una dintre cele mai căutate alternative, fiind folosită pentru pizza, sandvișuri sau salate de tip Caprese. De obicei, este realizată din caju, ulei de cocos sau culturi vegetale fermentate.
Unele produse se topesc bine, însă specialiștii subliniază că textura nu este întotdeauna identică cu cea a mozzarellei tradiționale.
Cașcaval și cheddar vegetal
Disponibile sub formă de felii, blocuri sau variante răzuite, aceste produse sunt folosite pentru burgeri, toasturi, paste sau preparate gratinate.
Potrivit EatingWell, multe dintre ele conțin ulei de cocos pentru a obține efectul de topire specific.
Ricotta vegană
Ricotta vegetală este realizată, de regulă, din tofu sau caju și poate fi utilizată în lasagna, ravioli sau diverse umpluturi pentru legume.
Textura cremoasă o transformă într-una dintre cele mai apreciate alternative pentru preparatele italiene.
Feta vegană
Feta vegetală, adesea obținută din tofu, migdale sau caju fermentat, este folosită în salate, preparate mediteraneene sau aperitive.
Gustul ușor sărat și acid încearcă să reproducă profilul specific al brânzei grecești tradiționale.
Cremă de brânză vegană
Aceasta se găsește în variante pe bază de soia, caju sau migdale și poate fi folosită atât pentru preparate sărate, cât și pentru deserturi.
Potrivit PETA, crema de brânză vegetală este una dintre cele mai versatile alternative disponibile în prezent, fiind utilizată inclusiv în cheesecake-uri vegane sau sosuri cremoase.
Parmezan vegan
În multe cazuri, parmezanul vegetal este realizat din drojdie inactivă, nuci măcinate și condimente.
Drojdia inactivă oferă gustul umami specific și este apreciată de mulți vegani pentru aportul de vitamine din complexul B.
Sunt brânzeturile vegane sănătoase? Beneficii și limitări
Răspunsul depinde foarte mult de ingredientele folosite și de frecvența consumului.
Nutriționista Anjanee Kohli, citată de BBC Food, atrage atenția că nu toate alternativele vegetale sunt la fel de nutritive: „Compoziția nutrițională a brânzeturilor vegane poate varia de la un brand la altul. Totuși, multe sunt realizate pe bază de ulei de cocos, care are adesea un conținut ridicat de grăsimi saturate și mult mai puține proteine decât brânzeturile din lapte.”
Richard Hoffman, specialist în biochimie nutrițională la University of Hertfordshire, atrage atenția, într-o analiză publicată de The Conversation, că numeroase brânzeturi vegane sunt fabricate în principal din amidon și uleiuri vegetale: „Principalele ingrediente din multe brânzeturi vegane sunt amidonul și uleiurile vegetale, de obicei uleiul de cocos sau, uneori, uleiul de palmier. Acestea oferă produselor textura specifică, însă au o valoare nutritivă redusă. Mulți consumatori se așteaptă ca brânzeturile vegane să ofere aceeași cantitate de proteine precum cele din lapte, însă produsele realizate în principal din amidon și uleiuri vegetale conțin foarte puține proteine sau chiar deloc”.
Există însă și avantaje importante.
Brânzeturile vegetale:
- nu conțin colesterol;
- sunt potrivite pentru persoanele cu intoleranță la lactoză;
- pot reprezenta o alternativă pentru cei care urmează o dietă vegană;
- unele produse sunt fortificate cu vitamina B12 și calciu;
- variantele pe bază de nuci oferă grăsimi nesaturate și anumite minerale.
Specialiștii recomandă însă citirea atentă a etichetelor.
Multe brânzeturi vegane au un conținut mai redus de proteine și calciu decât produsele lactate, iar nivelul de sodiu poate fi uneori ridicat. Specialiștii recomandă, de aceea, citirea atentă a etichetelor și alegerea produselor fortificate cu vitamina B12 și calciu, mai ales în cazul persoanelor care urmează o dietă exclusiv vegetală.
Alternativele pe bază de soia sau caju pot reprezenta opțiuni mai echilibrate din punct de vedere nutrițional. Potrivit analizelor citate de BBC Food și The Conversation, produsele realizate din caju tind să conțină mai multe proteine și mai puține grăsimi saturate decât cele fabricate în principal din ulei de cocos.
Richard Hoffman, specialist în biochimie nutrițională la University of Hertfordshire, recomandă, de asemenea, limitarea consumului de produse ultraprocesate și includerea în alimentație a unor surse naturale de nutrienți, precum leguminoasele, nucile, semințele și legumele.
O meta-analiză publicată în revista Critical Reviews in Food Science and Nutrition, care a analizat zeci de studii observaționale, a asociat dietele vegetariene și vegane cu un risc mai redus de boli cardiace ischemice și cu o incidență mai mică a unor forme de cancer. Cercetătorii subliniază însă că beneficiile apar în contextul unei alimentații echilibrate, bazate în principal pe alimente integrale și nu pe consumul excesiv de produse ultraprocesate.
Ca în cazul oricărui aliment procesat, moderația rămâne cheia.
Idei de rețete cu brânzeturi vegane (pizza, paste, salate)
Brânzeturile vegetale pot fi integrate în numeroase preparate, fără a schimba radical gustul sau textura mâncării.
Pizza cu mozzarella vegană
Mozzarella vegetală este una dintre cele mai folosite alternative pentru pizza. Multe produse disponibile în comerț oferă un efect de topire apropiat de cel al variantei clasice și pot fi combinate cu legume, ciuperci sau sos de roșii.
Paste cu ricotta și spanac
Ricotta vegană pe bază de tofu sau caju este ideală pentru lasagna, cannelloni sau paste cremoase cu spanac și usturoi.
Poate fi folosită inclusiv pentru umplerea ravioli-urilor sau a legumelor coapte.
Salată grecească cu feta vegetală
Feta vegană completează foarte bine salatele mediteraneene, alături de roșii, castraveți, măsline și oregano.
Textura fermă și gustul ușor acrișor o fac una dintre cele mai apreciate alternative pentru acest tip de preparate.
Mac & cheese vegan
Sosurile vegetale pe bază de caju, drojdie inactivă și condimente pot înlocui cu succes brânza clasică în rețetele de macaroane cu brânză.
Sandvișuri și toasturi gratinate
Feliile de cheddar sau cașcaval vegetal pot fi folosite pentru burgeri, toasturi și sandvișuri calde.
Unele produse se topesc foarte bine și oferă o experiență apropiată de cea a brânzeturilor tradiționale.
De la mozzarella pentru pizza până la feta pentru salate sau ricotta pentru paste, alternativele vegetale la brânzeturile clasice sunt tot mai variate și mai accesibile. Specialiștii recomandă însă alegerea produselor cu ingrediente cât mai simple, un aport bun de proteine și calciu și integrarea lor într-o alimentație echilibrată, bazată în principal pe alimente cât mai puțin procesate.
