Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”, introdusă în lege pentru extinderea obligației de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață ai demnitarilor.
Într-un comunicat de presă, CCR a transmis că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” din cuprinsul art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] și pct.5 [cu referire la art.4 alin.(9)] din legea analizată este contrară cerințelor de calitate a legii și dreptului la viață privată, prevăzute de art.1 alin.(5) și art.26 din Constituție”.
În plus, Curtea Constituțională a constatat că:
- Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este imprecisă prin conținutul său normativ. Totodată, legiuitorul nu poate atașa obligații juridice în privința persoanelor care au relații personale nerecunoscute juridic de stat.
- Publicarea declarațiilor de interese financiare ale persoanelor care dețin funcții/ demnități publice, precum și ale soților/ soțiilor acestora pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate contravine Deciziei Curții Constituționale nr.297/2025, prin care s-a stabilit că astfel de măsuri aduc atingere dreptului la viață privată;
- Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituție.
Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”, introdusă în lege pentru extinderea obligației de declarare a averii și intereselor la partenerii de viață ai demnitarilor.
Tot cu unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională prevederea referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare ale soțului sau soției. Cu majoritate de voturi, a fost declarată neconstituțională și prevederea referitoare la publicarea declarațiilor de interese financiare ale funcționarilor și demnitarilor vizați de lege.
În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a considerat constituțională prevederea potrivit căreia încetarea de drept a funcției, demnității publice sau mandatului are loc la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în cazul persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv anterior.
Decizia Curții vine într-un dosar cu o miză politică și financiară importantă. Noua Lege a integrității reprezintă un jalon în cadrul PNRR, iar România trebuie să o adopte până la 31 august pentru a evita riscul pierderii unor fonduri europene de aproximativ 771 de milioane de euro.
Două prevederi au fost în centrul contestațiilor
Una dintre principalele controverse a vizat obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese. Legea folosea formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, fără să stabilească în mod clar criteriile în baza cărora o relație devine relevantă din punct de vedere juridic.
Președintele Nicușor Dan a contestat această prevedere, susținând că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a relației.
Sesizarea a venit în contextul în care partenera președintelui, Mirabela Grădinaru, își publicase deja declarațiile de avere și de interese înainte de adoptarea legii.
A doua mare controversă a fost legată de situația aleșilor care aveau deja o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Contestatarii au susținut că aplicarea unei noi sancțiuni – pierderea funcției sau a mandatului – ar încălca principiul neretroactivității legii.
Prevederea îl viza, între alții, pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă de incompatibilitate.
Sesizările depuse la CCR
Legea a fost contestată de președintele Nicușor Dan și de 27 de senatori USR și PNL.
Senatorii au susținut că amendamentele referitoare la partenerii de viață și la aleșii aflați în situații de incompatibilitate ridică probleme serioase de constituționalitate și au cerut ca noua lege să fie pusă în acord cu exigențele Constituției.
USR a acuzat PSD și AUR că au introdus prevederi care îi vizează direct pe Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru.
De cealaltă parte, reprezentanții PSD au acuzat USR și PNL că, prin sesizarea la CCR, blochează adoptarea legii și riscă astfel fondurile europene aferente jalonului din PNRR.
Miza banilor europeni
Legea integrității este considerată un jalon important în cadrul PNRR. Termenul până la care trebuie promulgată este 31 august, iar nerespectarea angajamentului poate pune în pericol aproximativ 771 de milioane de euro.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, declara anterior că, în cazul în care CCR va constata neconstituționalitatea unor prevederi, Parlamentul trebuie să facă modificările necesare până la 31 august.
Controversa privind întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR
Decizia CCR a fost pronunțată și pe fondul unei controverse privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, despre care au apărut informații în presă că ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Tănăsescu a respins „ferm și categoric” orice speculație potrivit căreia în cadrul întâlnirii ar fi fost discutate cauze aflate pe rolul Curții în afara cadrului legal.
Înaintea deciziei CCR, președinții curților de apel din România au cerut clarificarea publică a circumstanțelor întâlnirii și au apreciat că lipsa de transparență în cazul unor astfel de întrevederi este „profund inadecvată standardelor” unei jurisdicții constituționale.
Mesaje similare au transmis președinții tribunalelor și judecătoriilor, precum și Consiliul Superior al Magistraturii.
Președinta Curții, Simina Tănăsescu, nu a fost judecătorul raportor pentru Legea Integrității, conform unor surse Știrile PROTV.
Decizia CCR de luni clarifică astfel o parte importantă dintre disputele de constituționalitate care au însoțit adoptarea noii Legi a integrității, însă Parlamentul trebuie să țină cont de hotărârea Curții în forma finală a actului normativ.
