Boboteaza 2025. Ce se face cu Agheasma Mare și cât timp se bea
Pe 6 ianuarie, românii sărbătoresc Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine.
Este ziua în care sărbătorim Botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului și este legată de o mulțime de tradiții și obiceiuri pe care românii încă le respectă cu sfințenie. În această zi, ortodocșii merg la Biserică să ia Agheasma Mare, o apă sfințită pe care o folosesc ani de zile la rând pentru a îi scăpa de necazuri și a îi purifica. Iată ce tradiții și obiceiuri se fac de Bobotează.
Ce reprezintă Boboteaza sau Epifania
În creștinismul răsăritean, sărbătoarea Epifaniei, cunoscută în principal sub numele de Teofanie (Theophania în greacă), este una dintre cele mai importante sărbători și face parte din cele douăsprezece mari praznice ale Bisericii Ortodoxe Răsăritene. „Teofanie” înseamnă revelarea lui Dumnezeu către oameni, acest aspect fiind comun ambelor variante ale sărbătorii.
În creștinismul apusean – incluzând atât Biserica Latină, cât și Bisericile Protestante – ziua Epifaniei comemorează Adorarea Magilor, adică ziua în care cei trei magi (cunoscuți și ca cei trei înțelepți sau regi) l-au vizitat pe pruncul Iisus și i-au oferit daruri: aur, tămâie și smirnă. În acest context, Epifania simbolizează manifestarea lui Iisus către neamuri, care vin să-l adore.
În schimb, pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă Răsăriteană sărbătorește botezul lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apele râului Iordan.
Deși Teofania este strâns legată de sărbătoarea Crăciunului, evenimentele comemorate nu fac parte din povestea Nașterii, deoarece se presupune că Iisus avea deja în jur de treizeci de ani la momentul botezului.
În acest caz, sensul Teofaniei devine mai literal, deoarece, potrivit a trei dintre cele patru evanghelii – cele ale lui Marcu, Matei și Luca – natura divină a lui Iisus a fost revelată tuturor celor prezenți la botez: acestea descriu Duhul Sfânt coborând asupra lui Iisus „sub formă de porumbel” imediat după botez, cerurile deschizându-se și vocea lui Dumnezeu Tatăl auzindu-se din ceruri, declarându-l pe Iisus „Fiul Său preaiubit”. În acest fel, întreaga Sfântă Treime se manifestă oamenilor.
Ce este Agheasma Mare și ce se face cu apa sfințită
În România, Boboteaza vine cu o serie de tradiții și obiceiuri, iar cea mai importantă este aceea a participării la slujba specială din această zi și adusul acasă a Agheasmei Mari - apă sfințită.
Agheasma Mare este apa sfințită de la Bobotează și se spune că are o putere deosebită. Slujba Agheasmei Mari este făcută în fiecare biserică pe 6 ianuarie și amintește de botezul Mântuitorului.
În cadrul slujbei, se rostește o rugăciune de sfințire a apei, care conține o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt pentru sfințirea apei. După ce slujba se încheie, preotul afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă spunând: „În Iordan botezându-te Tu Doamne”.
Agheasma Mare se bea înainte de a lua anafura, pe stomacul gol, în primele opt zile de la Bobotează, până pe 14 ianuarie. Se consumă opt zile pentru că cifra opt înseamnă veșnicia. Agheasma Mare băută pe stomacul gol se poate lua fără post și spovedanie. După data de 14 ianuarie, agheasma mare este luată doar cu post și spovedania, având binecuvântarea preotului duhovnic și în zilele de sărbătoarea sau, cu acordul duhovnicului, în caz de boli grave.
Agheasma Mare se folosește mai rar decât agheasma mică și poate fi folosită timp de un an, fiind suficientă. Unii bătrâni spun că dacă aduni agheasmă mare din mai mulți ani, are mai multă putere. Credincioșii trebuie să știe că agheasma mare se păstrează în sticla curată cu dopul bine închis într-un loc din casă curat. Dacă va căpăta un miros neplăcut, înseamnă că nu a fost închis bine dopul și dacă nu o mai poți folosi, niciodată să nu o arunci la chiuvetă. Ea se aruncă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui pom.
Ce semnificație are busuiocul de Bobotează și când se pune busuioc sub pernă
De Bobotează, fetele nemăritate își pun busuioc sub pernă pentru a își visa ursitul. Planta este folosită și la slujbă, așa că are o importanță aparte în această zi de sărbătoare. Se spune că în noaptea de 5 spre 6 ianuarie, farmecele benefice au puteri mai mari, așa că fetele tinere își puneau busuioc sub pernă ca să își afle norocul în dragoste.
Totodată, în această zi vine preotul cu botezul și sfințește gospodăria. Un obicei vechi spune că fetele tinere trebuiau să sustragă un fir de busuioc din mănunchiul părintelui înmuiat în agiasma mare. Preoții știau despre obicei, așa că se făceau că se uită în altă parte cât timp fetele luau un fir de busuioc. Acesta avea puteri speciale pentru că era purtat de părinte și sfințit la biserică, așa că se punea sub pernă și fetele visau băiatul cu care aveau să se mărite. Așadar, fetele care vor să își viseze viitorul soț, trebuie să își pună sub pernă busuioc sfințit de la biserică, nu altul.
Dar busuiocul sfințit se pune și în casă la icoane, pentru a feri gospodăria de cele rele și a o proteja de necazuri și boli. Harul busuiocului este cunoscut dinainte de creștinism. Românii îl asociau cu zeița Venus datorită parfumului său special. Ei credeau că busuiocul vindecă multe boli, inclusiv infertilitatea. Astăzi, crenguțele de busuioc se folosesc la biserică pentru a fi stropite cu apă sfințită și se folosesc ca protecție.
Tradiții și superstiții de Bobotează
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători din an, plină de semnificații spirituale și de numeroase tradiții și obiceiuri. Potrivit credinței populare, vremea din ziua de Bobotează indică ce fel de an va urma. Dacă plouă, se spune că iarna va fi lungă, iar dacă timpul este frumos, vara va fi blândă și plină de soare. Un crivăț puternic prevestește recolte bogate, iar apa care curge din streașină este semn că vinul va fi de calitate. Totodată, se spune că dacă pomii sunt acoperiți de promoroacă, ea aduce speranță de belșug și sănătate pentru comunitate.
Unul dintre cele mai importante momente ale Bobotezei este sfințirea apelor. După liturghie, preoții, însoțiți de credincioși, merg în procesiune spre un râu, lac sau izvor pentru a sfinți apa. Tradiția spune că apele curgătoare devin purificate și rămân sfințite pentru o perioadă de trei până la șase săptămâni. În acest timp, femeile nu au voie să spele rufe în râuri sau lacuri. În unele zone, pentru alungarea spiritelor rele care se spune că se cuibăresc în ape, vânătorii și pădurarii trag focuri de armă deasupra apei la lăsarea serii.
În locurile unde iarna este aspră, preotul aruncă o cruce sfințită în apă și tinerii băieți înoată după ea. Agheasma sfințită de la Bobotează are puteri tămăduitoare și se ia de pe 7 ianuarie până pe 14 în fiecare dimineață pe stomacul gol.
Agheasma este folosită și pentru stropirea oamenilor, a caselor și a animalelor, însă nu și a cailor și a iepurilor, despre care se spune că s-ar putea transforma în diavoli. Se spune că de Bobotează, cei care intră în apă vor fi feriți de boli.
