Tăbliţele respective sunt considerate de unii specialişti ca purtând cea mai veche scriere din lume, de aproximativ 5.500 de ani înainte de Hristos, ceea ce le-ar plasa ca fiind mult mai vechi decât celebrele scrieri descoperite în Summer, care datează de circa 3.300 de ani înainte de Hristos.
"Am încercat să expunem cele mai importante piese din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, chiar dacă nu toate par aşa, adică unele par mai puţin impresionante, dar, totuşi, au o poveste specială, cum ar fi mandibula de mamut, fiind extrem de rare aceste piese, cum sunt şi tăbliţele de la Tărtăria", a declarat, pentru AGERPRES, managerul Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca, Felix Marcu.
El spune că deşi mulţi specialişti le consideră ca fiind cea mai veche scriere din lume, lucrurile sunt încă în analiză şi dezbatere, fiindcă tăbliţele respective nu pot fi datate cu Carbon-14, din cauză că imediat după descoperirea lor au fost arse şi tratate cu acizi, cum era procedura în 1961, când au fost descoperite, motiv pentru care datarea lor cu Carbon-14 nu mai este posibilă acum.
"Una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient. Am făcut cu această ocazie tot felul de analize, am încercat să le datăm cât mai precis. Din păcate, nu am reuşit în totalitate, dar am reuşit să aflăm mult mai multe detalii despre contextul în care au fost găsite, aşa că am încercat să le prezentăm obiectiv. Nu avem în acest moment certitudinea că aşa este, că, într-adevăr, este cea mai veche scriere. E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Summer. Deci, încă este o dezbatere vie, se fac cercetări în continuare, sper să aflăm cât mai multe detalii", a mai spus Felix Marcu.
Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în 1961, într-un mormânt din Alba
Tăbliţele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din judeţul Alba. Ele sunt trei tăbliţe mici din lut (două dreptunghiulare şi una rotundă), cu semne incizate pe o faţă.
Felix Marcu a prezentat şi alte câteva piese din expoziţia "Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte", expoziţie organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
"Expunem apoi, pentru că expoziţia este cronologică, începând din Epoca Pietrei până în epoca contemporană, piese importante din toate perioadele, descoperiri mai vechi, descoperiri mai recente. Cea mai recentă descoperire pe care o expunem este un tezaur de aur, descoperit recent, în toamnă, în zona Palatca, în apropiere de Cluj. Este în curs de analiză şi cercetare. Apoi, expunem şi alte piese din acea perioadă, de exemplu, unele descoperite în zona în care s-a construit complexul comercial Polus/Vivo, unde au fost descoperite nişte morminte tot din Epoca Bronzului, deci de acum vreo 3.000 - 4.000 de ani, absolut spectaculoase", a mai spus Felix Marcu.
Piese interesante sunt şi cele din epocile dacică şi romană, descoperite în special în Munţii Orăştiei.
Cranii deformate intenționat, ca modă a timpurilor post romane
"După aceea venim în epocile mai noi, trecem şi prin epoca dacică, de unde se expun unele dintre cele mai importante piese, din Munţii Orăştiei în special, cum ar fi vasul - printre puţine elemente, de pe care aflăm numele lui Decebal, vedem şi o sabie dacică - element care este destul de rar şi aproape unicat în această zonă, descoperiri din zona Munţilor Orăştiei - o serie de elemente care ne arată nu numai că dacii cunoşteau metalurgia fierului, dar ştiau să facă şi sticlă, de exemplu, şi sunt expuse obiecte din pastă de sticlă, un tub cu ajutorul căruia sufla în sticlă. Mai departe, din epoca romană avem câteva elemente, unele dintre cele mai importante descoperite la Gilău, tot în apropiere de Cluj, o mască de paradă şi un vas absolut special decorat. Apoi, este integrată în circuitul expoziţional şi colecţia egipteană pe care o prezentăm", a mai spus managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.
O serie de cranii deformate intenţionat, ca demonstrare a statutului social în epocă, reprezintă şi ele o atracţie pentru public.
"La următorul nivel al expoziţiei intrăm direct în epoca migraţiilor sau post romană, epocă din care avem şi mai puţine date, pentru că nu mai există aproape deloc izvoare, dar sunt prezentate descoperiri din zona Transilvaniei. De exemplu, cranii absolut speciale, care sunt deformate, alungite, tocmai pentru a demonstra diferenţa de statut social. De la naştere li se deforma craniul. Sunt prezentate şi alte podoabe. Din epoca medievală timpurie este prezentat unul dintre cele mai spectaculoase tezaure descoperite în Transilvania, Tezaurul de la Cetatea de Baltă, descoperit în câteva morminte, de unde o să aflaţi inclusiv povestea lor de pe nişte filmuleţe pe care le-am pregătit pentru fiecare epocă, ca să punem în context aceste piese. Prezentăm şi unele piese de armament, unele absolut spectaculoase, o arbaletă, de exemplu. Pe lângă ele, şi alte elemente de uz casnic sau de lux, cum ar fi ceramică, ceasuri absolut speciale", a mai menţionat managerul Felix Marcu.
