El a vorbit despre faptul că, după două decenii de la cel mai important premiu din cinematografie, ne aflăm în aceeași situație, „de a nu fi capabili să prezentăm acest film („Fjord”, n.r.) în săli de cinematograf, pentru că multe orașe nu au sală de cinema”.
Un scurtmetraj de 15 minute, realizat după câștigarea primului Palme d'Or, a fost prezentat, luni, jurnaliștilor prezenți la Cinema Studio, sala UCIN. Filmul surprinde problemele din cinematografie, așa cum erau în urmă cu 19 ani. Nici astăzi, al doilea film care câștigă Palme d'Or la Cannes, „Fjord”, nu beneficiază de o sală dedicată premierelor, filmelor de artă, cinema-ului de autor.
„Acum 19 ani, după cel dintâi Palme d'Or, am făcut o conferință de presă în care am evocat problemele cinematografiei românești. Atunci, în lipsa sălilor de cinematograf, am organizat o caravană prin toată România pentru a distribui primul Palme d'Or românesc, „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” – o modalitate de distribuție care trebuia să fie un exemplu cu titlu de excepție și să îndemne autoritățile să schimbe ceva – însă, din păcate, caravana a devenit nu semnalul de alarmă pentru schimbare, ci norma pentru distribuția de film autohton în România”, afirmă Cristian Mungiu, într-o conferință de presă, luni, care a avut loc la Cinema Studio, închis de 8 ani.
Cele cinci premii primite de „Fjord” la Cannes 2026
„Avem acum șansa nesperată de a avea un al doilea Palme d'Or pentru cinematografia română, însă, din păcate, prea puține s-au schimbat față de acum 20 de ani. Cinematografia din România nu primește bani de la bugetul de stat. Există un fond cinematografic alimentat prin lege din diferite surse care au legătură cu exploatarea cinematografică și cu folosirea de conținut audiovizual. E de datoria mea să semnalez acum probleme din industrie pe care le-aș dori rezolvate, nu în folosul meu, ci al breslei care a dat multe motive de mândrie României în ultimii 20-25 de ani”, a subliniat regizorul.
Cristian Mungiu trage din nou semnale de alarmă în privința situației din cinematografie și face o radiografie dură a situației actuale.
Fondul cinematografic al României este subfinanțat
Fondul cinematografic al României este subfinanțat pentru că unele dintre fondurile prevăzute în lege nu sunt încasate. Este absolut necesară virarea conform legii, către Fondul Cinematografic, a taxei pe jocurile de noroc. Această prevedere există în lege din 2020, însă banii nu au fost virați niciodată. Datoria acumulată până în acest moment este de cel puțin 130 de milioane de euro. Aplicarea acestei legi nu necesită vreo alocare de la buget sau modificare legislativă, ci doar un ordin al Ministerului Finanțelor și al Ministerului Culturii.
Fondul Cinematografic este alimentat dintr-o taxă pe publicitatea TV, însă CNC nu are mijloacele de a-i obliga pe cei care au datoria să vireze acești bani să o și facă pentru întregul volum de publicitate contractat, fapt care reiese la sfârșitul fiecărui an, când se anunță cifra globală de publicitate contractată anual. Este foarte important ca o instituție a statului cu mai mare putere să determine plata corectă a acestei contribuții.
Un alt lucru important, spune Cristian Mungiu, este necesară includerea pe lista surselor care alimentează fondul cinematografic a publicității digitale (Meta, Google, TikTok) și a investiției directe prin VoD.
Toate aceste lucruri sunt importante pentru că Centrul Național al Cinematografiei se ocupă și de Arhiva Națională de Filme.
Un fond cinematografic mai mare este absolut necesar atât pentru Arhiva Națională de Filme, care în acest moment nu are resursele necesare pentru a restaura și păstra în bune condiții filmele pe care le are în păstrare, cât și pentru partea de prestări de servicii cinematografice care rămâne subfinanțată.
Legea drepturilor de autor
În ceea ce privește Legea drepturilor de autor, aceasta trebuie completată astfel încât pentru operele comunicate public prin intermediul serviciilor de acces la internet, autorilor să le fie plătită o remunerație echitabilă de către furnizorii de servicii.
Cultiplex
„Este vitală pentru cineaști construirea/amenajarea unui cultiplex/complex cultural cu mai multe săli de cinematograf și spații pentru alte activități conexe care să găzduiască festivalurile de film și premierele de film de artă în București. „Nu e ceva ce inventăm noi, e ceva ce există în majoritatea capitalelor europene””, spune regizorul.
Singura sală din București care poate găzdui o premieră
Ar fi utilă trecerea Sălii Palatului, singura care poate găzdui în București premiere de film pentru o mie de spectatori, în coordonarea Ministerului Culturii sau a CNC, astfel încât acolo să se poată organiza premiere de film românesc – până la construirea sau repararea unei alte săli de premieră. În acest moment, trebuie plătiți către RA-APPS circa 20.000 de euro pentru organizarea unei premiere la Sala Palatului, într-o sală neechipată pentru proiecție cinematografică, în condițiile în care tot sprijinul pe care CNC îl poate aloca pentru toată distribuția este de 40.000 de lei.
Este necesară accesarea unei linii de finanțare naționale sau europene pentru dotarea cinematografelor și caselor de cultură care aparțin autorităților cu echipamente de proiecție cinematografică pentru creșterea rețelei de distribuție. Știți că pe vremuri un film era distribuit în circa 600 de locații din România, iar astăzi sunt mai puțin de 100. Sunt zeci de orașe în această țară unde nu există niciun cinematograf.
Reglementarea concursurilor de finanțare organizate de către MC într-un sens transparent, meritocratic și predictibil este o altă solicitare.
Cineastul propune exceptarea poziției de ministru al Culturii de la rotativa guvernamentală pentru implementarea unor programe care să aibă la bază o viziune și o strategie culturală pe termen lung.
Despre exploatarea în România a filmului „Fjord”
În acest moment nu știm cu precizie când va putea fi organizată premiera în România a filmului „Fjord”. Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan și Renate Reinsve să fie prezenți la premieră, de programul sălilor de cinema și de data lansării filmu-lui în Statele Unite.
Cel mai probabil, premiera va fi cândva între lunile octombrie și ianuarie.
Pentru că mai este mult până atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte țări din Europa și pentru că a existat multă emoție în România generată de acest al doilea Palme d'Or, am vorbit cu sălile de cinematograf și am obținut înțelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu „Fjord” sub forma unei singure proiecții în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă.
„Fjord” va avea proiecție unică în 13 iunie, de la ora 19.00, în 90 de cinematografe din țară.
Premiera filmului este incertă
„În acest moment nu știm cu precizie când va putea fi organizată premiera în România a filmului „Fjord”. Depinde de identificarea unei săli potrivite pentru premieră, de programul actorilor principali, căci ne dorim ca Sebastian Stan și Renate Reinsve să fie prezenți la premieră, de programul sălilor de cinema și de data lansării filmului în Statele Unite. Cel mai probabil, premiera va fi cândva între lunile octombrie și ianuarie. Pentru că mai este mult până atunci, pentru că din august filmul va începe să aibă premiere în alte țări din Europa și pentru că a existat multă emoție în România generată de acest al doilea Palme d'Or, am vorbit cu sălile de cinematograf și am obținut înțelegerea lor pentru organizarea unei avanpremiere cu „Fjord” sub forma unei singure proiecții în toate sălile disponibile din România, din respect pentru publicul de acasă”, a declarat Cristian Mungiu.
