17 decembrie '89: timisorenii incepeau sa scrie cu sange istoria Revolutiei
In 17 decembrie 1989, la Timisoara, militarii si militienii au deschis focul asupra populatiei. Erau, practic, frati contra frati, romani contra romani.
Acum fix 20 de ani, timisorenii incepeau sa scrie cu sange istoria Revolutiei romane, pentru ca primii oameni au murit atunci, cerand libertate.
Rafalele de gloante nu au iertat pe nimeni. Au cazut laolalta tineri si adulti care sperau sa duca o viata mai buna. Oameni diferiti, uniti de un singur gand: sa darame comunismul. Fara sa ezite, Nicolae Ceausescu a ordonat foc in plin.
Timisorenii au reinventat libertatea, intr-un moment in care nimeni nu mai credea ca-n Romania e posibil asa ceva. Pretul platit pentru o viata fara foame, fara frica, fara amputare spirituala a fost cutremurator: 110 morti.
Peste 100 de familii cauta in zadar sa-si gaseasca linistea. Mai mult de 200 de copii au spus „tata", in ultimii 20 de ani, unei fotografii mototolite. Pastrata cu sfintenie intr-un colt al casei, luminat din cand in cand de-o candela.
Valentin Aparaschivei a fost impuscat in piept in seara zilei de 17, pe calea Girocului. Si-a dat ultima suflare in bratele celor doua fetite ale sale, pe atunci de 13 si 15 ani. Timpul s-a scurs, dar ranile au ramas.
In spatele lacrimilor se ascund doua femei puternice. Mama si fiica. Prima a ramas vaduva la 37 de ani si nu s-a mai casatorit. A doua are acum 35 de ani si creste ea insasi doua fetite. Are multe impliniri … Exista insa o parte a sufletului in care Monica nu va mai avea lumina niciodata. De 20 de ani poarta povara unor intrebari fara raspuns: "De ce tati? De ce el? Pentru ce a fost omorat?".
In dimineata zilei de 17, mii de oameni protestau in Timisoara impotriva regimului comunist. Traian Orban a auzit de la Europa Libera ca se scandeaza impotriva lui Ceausescu si a venit de la zeci de km distanta ca sa se alature timisorenilor.
"Era foarte emotionant sa poti striga libertate dupa 45 de ani de comunism si acest lucru ne-a dat putere. Eram un anonim intre o multime de timisoreni care scandau libertate. Si m-am simtit protejat intre acestia", spune revolutionarul Traian Orban.
Replica lui Ceausescu s-a vazut imediat. A trimis de urgenta la Timisoara cinci generali, ca sa puna capat protestelor. Este vorba despre Victor Athanasie Stanculescu, Stefan Gusa, Constantin Nuta, Mihai Chitac si Ion Coman. Avionul generalilor a decolat la ora 14.30, ora la care Ceausescu ii ceruse deja ministrului apararii Vasile Milea sa deschida focul la Timisoara.
Gusa a fost trimis ca organizator militar al operatiunii. Coman a raspuns de activistii de partid si a tinut legatura cu intreprinderile. Nuta si Chitac au coordonat impreuna fortele de militie. Stanculescu a tinut legatura direct cu ministrul apararii, Vasile Milea.
Cei 5 generali au aterizat la Timisoara la ora 16.45. In oras, tancurile si TAB-urile erau pe strazi. Se auzeau focuri de arma.
Spre seara a avut loc o operatiune de recuperare a unor tancuri pe Calea Girocului. Acestea fusesera defectate de manifestanti. Cativa militari cu grade au deschis focul dintr-un TAB. Mihaela Ferkel impreuna cu sotul ei au fost acolo.
"Am vazut ca un om a picat pe trotuar… a fost lovit in cap", isi aminteste Mihaela.
Omul la care face referire Mihaela Ferkel era Dumitru Juganaru. Baietelul sau, pe atunci in varsta de 13 ani, a asistat neputincios la uciderea tatalui. Marturia copilului, inregistrata in urma cu 20 de ani, socheaza si azi.
Noaptea de 17 a fost noaptea cea mai lunga. Focurile de arma s-au auzit pana tarziu in Piata Libertatii, la Opera, la Podul Decebal, pe Calea Girocului si pe Calea Lipovei.
Dupa Revolutie, Ion Coman a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare si i s-au retras tresele de general. In '97, pedeapsa i s-a redus la 15 ani, iar in anul 2000 a fost gratiat prin decret prezidential. A executat aproximativ trei ani de inchisoare. Acum este pensionar si incearca sa-si obtina gradele inapoi.
Victor Athanasie Stanculescu se afla in prezent in inchisoare. Are de ispasit o pedeapsa de 15 ani. Revolutia de la Timisoara l-a prins in functia de adjunct al ministrului Apararii. Dupa sinuciderea generalului Vasile Milea, Ceausescu l-a numit, exact pe 22 decembrie 1989, ministru al Apararii nationale. O functie pe care a mai detinut-o apoi si in guvernul Roman pentru mai bine de un an.
Traian Orban, ranit pe strazile Timisoarei, se ocupa si astazi, cu mult suflet, de pastrarea vie a memoriei mortilor de la Timisoara. Este insa extrem de mahnit ca muzeul pe care-l conduce, Memorialul Revolutiei, risca sa fie evacuat din cauza retrocedarii cladirii.
Pe Monica Silaghi, tragica intamplare a maturizat-o inainte de vreme si a transformat-o intr-un om de fier. Impreuna cu sotul, conduce o mica afacere si incearca sa faca pentru cele mici un viitor mai bun. In rest, nu uita si nu iarta. Si asteapta raspuns la o intrebare ce pare fara raspuns. Cum a fost posibil ca Armata romana sa traga in romani ?
Etichete: revolutie,
