22 decembrie '89. Ingroparea regimului Ceausescu. Prima portie de libertate

Oamenii au gustat atunci din prima portie de libertate, o libertate pentru care multi au platit cu viata.

Fuga dictatorului de pe acoperisul Comitetului Central a pus capat definitiv terorii si a deschis portile unor vremuri noi. Vremuri pe care de 20 de ani incercam sa le facem mai bune si sa le apropiem de idealurile pentru care au murit eroii nostri in decembrie '89.

22 decembrie '89 este ziua in care romanii au pornit definitiv pe drumul ireversibil al democratiei. Nasterea Frontului Salvarii Nationale reprezinta punctul culminant al ingroparii regimului Ceausescu. Grupul de conducere, format in jurul lui Ion Iliescu, a pus in seara zilei de 22 bazele noii structuri de putere.

Citește și

Laszlo Tokes, omul de al carui nume se leaga caderea lui Ceausescu

Intalnirea membrilor FSN, care a avut loc in sediul Comitetului Central, ramane insa una foarte controversata si acum, dupa 20 de ani. Si asta pentru ca generalul Nicolae Militaru a aruncat atunci o vorba in eternitate: Frontul Salvarii Nationale exista de sase luni. Presedinte al Consiliului FSN a fost ales Ion Iliescu.

Ziua descatusarii unui intreg popor, chinuit si umilit peste masura de regimul totalitar, a venit firesc in dimineata zilei de 22. La ora 9.30, Piata Universitatii era deja ocupata de zeci de mii de manifestanti.

Deasupra centrului Capitalei zburau elicoptere care imprastiau manifeste care sa-i convinga pe oameni sa renunte la protest. Este momentul in care, in sediul CC al PCR, ministrul apararii, Vasile Milea, este gasit impuscat.

Ceausescu preia conducerea Armatei si il numeste pe Victor Athanasie Stanculescu ministru, in locul lui Milea. Acum, dupa 20 ani, Stanculescu sustine ca a stiut inaintea altor conducatori ai partidului, ai Armatei si ai serviciilor secrete, care va fi deznodamantul. A stiut ca regimul nu mai poate fi salvat.

Asa se face ca in jurul orei 11.00, Stanculescu ordona Armatei retragerea in cazarmi. Demonstrantii fortau deja usile cladirii Comitetului Central.

Nicolae si Elena Ceausescu urcau cu liftul de serviciu pe acoperisul cladirii, unde ii astepta un elicopter cu motorul pornit. Generalul Stanculescu i-a insotit pana la aparat. Manifestantii erau deja in balconul Comitetului Central. Elicopterul decoleaza la ora 12 si 9 minute, in momentul in care primii revolutionari ajung pe acoperisul CC-ului.

Dupa decolarea elicopterului, multimea traieste momentul eliberarii. Oamenii plang si se imbratiseaza, traind cea mai fericita clipa a vietii lor.

Primul lucru pe care il fac demonstrantii este sa smulga literele cuvantului "comunist" de pe acoperisul cladirii. Petre Roman a fost printre primii manifestanti care au vorbit multimii din balconul Comitetului Central.

Dupa Comitetul Central, Televiziunea devine cel de-al doilea punct fierbinte al Revolutiei. In jurul orei 13.00, aici ajung primele grupuri de demonstranti. Cazimir Ionescu le-a cerut ofiterilor sa deschida portile televiziunii. Acestia i-au ras in nas.

Ocuparea televiziunii de catre revolutionari a avut un rol esential in contracararea vidului de putere creat prin fuga sotilor Ceausescu. Practic, televiziunea a devenit atunci portavocea tuturor celor care aveau ceva de spus, dar si a celor care incercau sa organizeze o noua structura de putere.

Pana sa ajunga Ion Iliescu in sediul CC, se consumasera deja doua tentative de preluare a puterii si formare a unui nou guvern. Primul initiator a fost Constantin Dascalescu, caruia nu i-a fost greu sa se declare de partea poporului.

Ca sa nu se expuna si el huiduielilor, Ilie Verdet si-a incercat norocul in interiorul CC. A rezistat prim-ministru doar 20 de minute.

In afara de Verdet si Dascalescu, revolutionarii i-au mai gasit baricadati prin birouri pe Tudor Postelnicu si Ion Dinca. Si asta nu e tot. Revistele pentru adulti, rezervele considerabile de whisky si tigari precum si valuta la liber erau laolalta cu documentele organelor de partid si de stat.

Primul popas al cuplului Ceausescu este Snagov. De aici, elicopterul zboara spre Targoviste. Pilotul Vasile Malutan ii debarca pe cei doi inainte de Titu, sub pretextul ca elicopterul poate fi doborat de la sol. In realitate, zborul sotilor Ceausescu a fost intrerupt din ordinul generalului Stanculescu. Abandonati, cei doi opresc o masina care ii duce mai departe la Targoviste, la Institutul pentru Protectia Plantelor. Dupa o ora, aici sosesc doua masini ale Militiei. Cuplul Ceausescu este dus, sub stare de arest, intr-o unitate militara din oras.

Balconul a devenit centrul organizatoric al multimii din piata.

Grupul format in jurul lui Ion Iliescu se retrage intr-un birou mic din sediul CC, pentru a crea o noua structura de putere. O intreaga dezbatere, care starneste si azi suspiciuni. Exact in momentul constituirii noii structuri de putere, generalul Nicolae Militaru a afirmat ca Frontul Salvarii Nationale exista de 6 luni.

Lider al Consiliului FSN a fost ales Ion Iliescu. In unanimitate. Din noua structura mai faceau parte Nicolae Militaru, Alexandru Birladeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, generalii Stefan Gusa si Victor Athanasie Stanculescu. Au fost de asemenea pusi pe lista toti disidentii si cei care s-au remarcat in zilele Revolutiei: Doina Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Laslo Tokes si Dumitru Mazilu.

Bucuria libertatii a fost curmata in seara zilei de 22 de rafale de mitraliera. Forte necunoscute au deschis focul asupra cladirii Comitetului Central, asupra Palatului Regal si asupra multimii care se afla in piata.

Asedierea Comitetului Central i-a determinat pe liderii noii puteri sa se mute la Televiziune. S-au reunit cu totii in jurul orei 23.00, la etajul 11, ca sa finalizeze documentul. Acesta s-a bazat in mare parte pe proclamatia in zece puncte citita de Dumitru Mazilu din balconul CC-ului.

La miezul noptii, Ion Iliescu a prezentat romanilor platforma program si componenta FSN. In comunicatul citit la televiziune s-a mentionat ca frontul "grupeaza toate fortele sanatoase ale tarii" si are ca scop "instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii poporului roman".

In zilele urmatoare, bucuria libertatii a fost inlocuita de groaza si teroare. Pe strazile Capitalei a inceput sa se traga de peste tot si de niciunde. A inceput razboiul cu dusmanul nevazut. A aparut psihoza teroristilor. In realitate vorbim despre un razboi absurd: romani contra romani. Iscat de cine? Si de ce? Romania avea deje o conducere numita. Ceausescu era arestat si urma sa fie judecat. Armata trecuse de partea poporului. Probabil ca Revolutia, odata inceputa, trebuia sa fie si castigata. Iar sacrificiul a fost unul imens. Peste 800 de oameni si-au pierdut viata in zilele de 22, 23, 24 si 25 decembrie. Masacrul a luat sfarsit doar in momentul executarii cuplului Ceausescu.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale