23 decembrie '89: Psihoza teroristilor. Masacrul de la Otopeni
In urma cu 20 de ani, pe 23 decembrie, bucuria libertatii, castigata cu jertfa suprema, este amestecata cu groaza. Pe strazile Capitalei se aud tot mai multe focuri de arma. Este momentul in care se declanseaza psihoza teroristilor.
Televiziunea difuzeaza in continuu informatii controversate despre teroristi. Trag in populatie, ataca spitalele, otravesc apa, sunt bine pregatiti, sunt dotati cu cele mai sofisticate arme, fanatici si drogati.
Acum, dupa 20 ani, parerile sunt impartite atunci cand vine vorba despre existenta teroristilor. Generalul Victor Athanasie Stanculescu sustine ca in decembrie '89 au existat peste 4.000 de agenti straini in Romania: rusi, unguri, sarbi si britanici.
Ceilalti actori principali ai evenimentelor de atunci, Ion Iliescu, Petre Roman si Dumitru Mazilu, vorbesc despre o diversiune armata facuta in egala masura de generalii care voiau puterea si de cei care se temeau ca vor fi pedepsiti pentru represiunile de la Timisoara si Bucuresti.
Un anunt aparent mobilizator a fost rostit de crainicii televiziunii si in toiul noptii de 22 spre 23 decembrie '89. Mesajul suna clar: "Trei camioane pline cu teroristi se pregatesc sa ia cu asalt aeroportul Otopeni. Interveniti de urgenta!" Si s-a intervenit. Ceea ce a rezultat a fost un masacru: romani contra romani.
82 de soldati de la o unitate din Campina fusesera trimisi sa intareasca paza aeroportului. Ordinul venea de la Ministerul Apararii. Zvonul prezentat la televiziune, in care se vorbea despre teroristi, i-a determinat pe cei care aparau deja Otopeniul sa deschida focul asupra unor copii nevinovati. 40 dintre ei au murit pe loc. Alti 18 traiesc astazi cu rani adanci in suflet si poarta semnele lasate de gloantele care i-au ciuruit.
Unul dintre tinerii secerati de gloante a fost Cosmin Oprea. Avea numai 18 ani. De atunci, parintii lui incearca sa inteleaga de ce a trebuit sa moara baiatul lor. Pentru familia Oprea nu mai exista sarbatorea Craciunului. De 20 de ani, decembrie ii gaseste doar in cimitir.
Maiorul Gheorghe Popovici a cazut si el rapus de rafalele criminale de la Otopeni. A lasat in urma doua fetite si o sotie distrusa.
In toata aceasta drama au existat si minuni. Oameni care pot spune ca s-au nascut a doua oara. Oameni pe care Dumnezeu i-a lasat in viata ca sa ne putem da seama acum, dupa 20 de ani, de amploarea masacrului de la Otopeni. O crima pentru care nimeni nu a fost pedepsit. Ionel Dumitru s-a aflat in dimineata zilei de 23 in al doilea camion cu militari. A fost strapuns de sase gloante. A stat trei luni in spital si a fost operat de patru ori.
Eroare, diversiune sau crima cu premeditare? O enigma inca nedeslusita a zilei de 23, pusa pe seama psihozei terorismului. Masacrul de la Otopeni ar fi putut fi evitat, daca Televiziunea nu ar fi fost transformata atunci din tribuna revolutiei in principalul canal de intoxicare in masa.
Incepand din seara zilei de 22 si continuand pe 23 si 24, informatiile despre "teroristii" care incearca sa inabuse revolutia s-au propagat la Televiziune cu o cadenta neobisnuita.
Consiliul FSN a facut atunci apeluri catre populatie ca sa apere "obiectivele strategice". Pe strazi s-au format filtre. Multi civili au primit arme. Orice om putea fi un terorist.
"Au inceput sa se suspecteze oamenii intre ei de terorism. A aparut aceasta idee de teroristi. Dracu' stie cine erau astia. Unii speculau ca ar fi fost nistre straini. Or fi fost si ceva straini, dar nu originea straina era factorul determinant", povesteste Ion Iliescu.
Aceasta suspiciune aruncata asupra cetatenilor proveniti din tarile arabe si africane cu care Ceausescu era prieten a provocat de altfel moartea unui student nevinovat.
Chiar daca nimeni nu poate depune marturie ca i-a vazut, descrierea terorisitilor ajunsese sa se faca amanuntit, tot prin intermediul Televiziunii. Sunt imbracati in negru, au barba, sunt dotati cu aparatura de lupta ultraperformanta. Trag din toate pozitiile, din scari de bloc, de pe acoperisuri, din elicoptere si chiar din canalizari. Locuiesc in cladirile din jurul punctelor fierbinti ale Revolutiei: MApN, Comitetul Central, Televiziune, Otopeni.
Cu o astfel de dezinformare transmisa la televizor, militarii nu mai ezitau sa deschida focul asupra oricarui suspect. Retinutii erau maltratati in direct, la televiziune, sa-i vada toata tara.
Implicarea civililor in lupta cu dusmanul nevazut a ridicat numarul victimelor. Cei mai multi morti s-au inregistrat la Televiziune, Radio, in Piata Palatului, la Ministerul Apararii si la Aeroportul Otopeni. Asadar, Televiziunea a fost folosita in zilele acelea in egala masura si de cei care doreau binele tarii, dar si de cei care se opuneau schimbarii.
Acum, dupa 20 de ani, Teodor Brates, fost director TVR, sustine ca informatiile false, diversioniste, erau filtrate si aprobate atunci de un comandament militar instalat la etajul al 11-lea al Televiziunii.
Masacrul de la Otopeni nu a fost un caz izolat. Tot pe 23 decembrie, la ora 20:00, elicopterul in care se aflau generalii Constantin Nuta si Velicu Mihalea, proaspat arestati pentru represiunea de la Timisoara, a fost doborat langa Alba Iulia. Un ordin venit de la MApN suna clar: doborati toate aparatele de zbor suspecte, intrucat in ele se afla teroristi. Aceeasi soarta a avut-o, o ora mai tarziu, echipajul unui TAB condus de colonelul Gheorghe Trosca. Atat el, cat si cei sapte militari care-l insoteau au fost macelariti in fata Ministerului Apararii dupa ce au fost catalogati ca fiind teroristi.
Exista tendinta ca aceste tragedii sa fie puse pe seama haosului din fruntea armatei. In realitate, istoricii si actorii principali ai acelor vremuri vorbesc despre o conspiratie care a fost menita sa induca ideea ca securitatea lui Ceausescu a recurs la acte de terorism.
Pe 23 decembrie '89, generalul Ion Coman, aflat in arest la Timisoara, a asistat la schimburile de focuri dintre divizia 18 unde era retinut si presupusii teroristi. Acum, dupa 20 de ani, Coman este convins ca dupa fuga lui Ceausescu a avut loc o diversiune armata, care a incercat sa impiedice structurarea noii conduceri. Aceasta teorie este sustinuta si de Ion Iliescu si de Petre Roman.
"Noi atunci am banuit Securitatea. Si am pus Securitatea sub controlul armatei. Am cautat sa depistam structurile interne ale Securitatii. Ne-a dus gandul spre structura asta speciala de lupta antitero. Nu s-a putut proba. Alte directii: Directia a V-a, care se ocupa de protectia lui Ceausescu. N-am putut sa depistam", spune acum Iliescu.
"Am aflat ca toate acele actiuni au fost facute ca sa abata atentia de la armata catre Securitate, desi seful Securitatii de atunci, generalul Vlad, nega categoric: 'Nu, nu exista forte ale Securitatii implicate. Nu si nu si nu!' S-a dovedit ca in esenta avea dreptate", explica Petre Roman.
Mai exista o varianta. Unii generali voiau puterea, iar altii se temeau ca vor fi pedepsiti pentru represiunile de la Timisoara si Bucuresti.
Personajul-cheie al Revolutiei romane, generalul Victor Athanasie Stanculescu, are o alta teorie. El dezvaluie acum, dupa 20 de ani, ca teroristii au existat. Ca nu sunt fabulatie si ca proveneau din mai multe tari.
"Am avut dovezi ca au fost 4.000 de straini numai din partea rusa. Aia nu erau in excursie. Au fost englezi, britanici, unguri, sarbi", spune Stanculescu.
"Agenti ai marilor servicii de spionaj sunt totdeauna prezenti in tari si in zone fierbinti si in care se dezvolta asemenea miscari, dar sa pui pe seama lor crearea unei miscari de masa, asta este stupid, este aberant", crede Ion Iliescu.
Potrivit lui Stanculescu, turistii specializati in terorism au vizitat mai intai Timisoara. "Consulul iugoslav a avut in hotelul din Timisoara o echipa de 18 specialisti iugoslavi, toti inarmati si specializati in actiuni teroriste", declara acesta.
La Bucuresti, rolul agentilor a fost acela de a intretine haosul pana la prabusirea lui Ceausescu. Acelasi Victor Athanasie Stanculescu spune ca misiunea de rasturnare a regimului Ceausescu a fost stabilita in urma intalnirii care a avut loc in Malta, intre 2 si 4 decembrie, dintre Mihail Gorbaciov si George Bush senior.
Asadar, nu ducem lipsa de scenarii. Potrivit istoricilor, generalul Nicolae Militaru isi dorea puterea si era dornic sa se razbune pe toti cei care s-au bucurat atunci cand Ceausescu l-a dat afara din armata, pe motiv ca ar fi fost agent al Moscovei.
Victor Athanasie Stanculescu recunoaste acum, dupa 20 de ani, ca a tinut legatura cu serviciile secrete straine care au pus umarul in decembrie '89 la prabusirea regimului Ceausescu.
Generalii care au participat la represiunile de la Timisoara si Bucuresti se temeau ca ziua socotelii va veni si vor raspunde pentru crime.
Toate acestea la un loc au creat o diversiune militara, care s-a transformat intr-un razboi absurd. Razboiul cu dusmanul nevazut. Un razboi care nu a avut invingatori, ci doar invinsi. Peste 800 de oameni au murit in zilele de 23, 24 si 25 decembrie. Un sacrifiu imens si inutil. Romani contra romani.
Sursa: Pro TV
Etichete: revolutie, ion iliescu, petre roman, 1989, Victor Athanasie Stanculescu,
Dată publicare:
23-12-2009 00:00
