Jurnalistul a invocat exemple din Germania și Polonia, unde au existat demisii în situații similare, și a amintit de familiile victimelor Revoluției. În replică, șeful statului a spus că mandatul său nu este unul de răzbunare, ci de a pune lucrurile în ordine. 

Discuția dintre cei doi:

Jurnalist: În legătură cu domnul Pahonţu, m-am uitat la istoria postdecembristă a unor state din jumătatea de est a Europei, unde au mai existat astfel de cazuri – Germania, Polonia. Să ştiţi că nu prea sunt astfel de cazuri în care un ofiţer să fi fost în structurile de forţă la Revoluţie. Pentru astfel de cazuri, în Polonia şi Germania, au existat demisii când s-au aflat astfel de informaţii. Dincolo de acest lucru uman, există oameni, mame ale căror copii au murit la Revoluţie, iar când aud de acest scandal, vă identifică pe dumneavoastră cu puşca pe care a stat în spatele... 

Nicuşor Dan: Care puşcă? 

Jurnalist: Prin domnul Pahonţu. E o metaforă! 

Nicuşor Dan: Eu cred că oamenii aceia nu au fost omorâţi de nişte metafore! 

Jurnalist: Nu, de nişte structuri de forţă din care făcea parte şi domnul Pahonţu! De ce vă agăţaţi de el? 

Nicuşor Dan: Cred că întrebarea adevărată pe care dumneavoastră mi-o puneţi este: „Nu vreţi să ne oferiţi puţină răzbunare?”. Eu nu am venit aici, cum nu am venit nici la Primăria Capitalei, pentru a răzbuna. Mandatul meu este să pun nişte lucruri în ordine şi cred că este enorm de făcut în direcţia asta.

Cazul Lucian Pahonțu

În articolul de investigație publicat de Recorder, șeful SPP, Lucian Pahonțu, este acuzat că a făcut parte din Trupele de Securitate înainte de 1989 și a fost prezent, în calitate de comandant de pluton, la evenimentele din noaptea de 21 decembrie '89 din zona fostului hotel Intercontinental din București, unde a avut loc o reprimare violentă a manifestației, dar și la Mineriada din iunie 1990. 

Întrebat în luna august despre aceste acuzații, președintele i-a luat apărarea celui care îi asigură paza.  „Orice persoană care a reprimat, participând la vreuna din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu e în această situație”, a declarat președintele, într-o conferință la Chișinău.

Nicușor Dan a susținut în plus atunci că, la momentul numirii generalului Pahonțu în fruntea Serviciului de Protecție și Pază, acum 21 de ani, CSAT a verificat inclusiv la Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității dacă acesta a făcut sau nu poliție politică.

Prezența lui Pahonțu în dispozitiv în noaptea de 21 decembrie este confirmată chiar de el printr-o declarație dată în Dosarul Revoluției. El susținea însă că nu a avut contact cu manifestanții. Iar publicația SNOOP a dezvăluit că Lucian Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere prin care să-și asume că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității.

Președintele Nicușor Dan a vorbit, joi, despre securitatea europeană, cooperarea cu Republica Moldova și Ucraina, dar și despre combaterea dezinformării și a manipulării online, după participarea la Summitul Comunității Politice Europene de la Dublin.