De unde vin cele peste 2,1 milioane de voturi din țară ale lui Călin Georgescu

Un sondaj INSCOP arată procentele voturilor care au mers către Călin Georgescu. Astfel, potrivit profilului votanților lui, 19,9% dintre ei sunt de pe teritoriul României și nu din diaspora.

De asemenea, cei mai mulți votanți (23%) provin din orașele mici (sub 35.000 de locuitori, iar cei mai puțini sunt din București (13%).

Același sondaj mai arată că: 

• 16% dintre alegătorii din marile orașe cu populație de peste 250.000 de locuitori au votat cu el

Citește și

Alegeri Parlamentare 2024. Ghidul alegătorului la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024

VIDEO. Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut pe Călin Georgescu, l-a promovat pe TikTok și l-a votat: „Nu am verificat”

• 18% dintre alegătorii din orașele medii (35-90.000 locuitori) au votat Călin Georgescu

• 22% dintre locuitorii din mediul rural au votat Călin Georgescu

Sociologii au analizat profilul alegătorului lui Călin Georgescu. Potrivit INSCOP, 31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Georgescu, în contrast cu doar 8% dintre alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care au optat pentru domnia sa. În plus, alegătorii tineri, până în 44 de ani, au fost mai mobilizați să voteze cu acest candidat independent decât votanții cu vârsta de peste 45 de ani.

Bărbații și femeile nu se diferențiază în ceea ce privește intenția de vot pentru Georgescu, arată Remus Ioan Ștefureac de la INSCOP. Poate fi un posibil indicator al necunoașterii unora dintre opiniile sale cu privire la rolul femeii în societate, mai spune acesta.

De asemenea, 20% dintre persoanele cu studii primare și fără studii și 23% dintre persoanele cu studii medii au votat cu el, comparativ cu 13% dintre persoanele cu studii superioare care au optat pentru el.

Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Articol recomandat de sport.ro

Călin Georgescu, luat peste picior de Gardoș pe tiktok: fostul fotbalist, scârbit de nesimțirea multor români