Alegeri parlamentare 2024. Ce salariu și ce atribuții are un parlamentar în 2024

Potrivit calendarului alegerilor din 2024, anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie).

Ce trebuie să știi despre alegerile din 1 Decembrie este că românii își aleg reprezentanții în Senat și Camera Deputaților, votând pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți. Deși ambele camere fac parte din Parlamentul României și au rolul de a elabora și aproba legi, există câteva deosebiri majore între Senat și Camera Deputaților.

Cele mai recente informații despre alegerile parlamentare din 2024, despre prezența la vot, atât în țară cât și în străinătate, cât și rezultatele exit-poll pot fi urmărite live pe stirileprotv.ro.

Ce salariu are un parlamentar în 2024

În 2024, salariul de bază pentru senatori și deputați în România este de 18.720 de lei brut pe lună. Cei care ocupă funcții de lideri de grup beneficiază de o suplimentare de aproximativ 2.000 de lei. Președinții celor două Camere ale Parlamentului au cele mai mari salarii, în jur de 24.000 de lei brut pe lună, echivalentul a peste 13.000 de lei net.

Citește și

Alegeri parlamentare 2024 - unde poți vota la parlamentare și ce votăm pe 1 Decembrie

Pe lângă aceste salarii, începând cu anul trecut, parlamentarii au beneficiat de o majorare a sumelor forfetare cu aproximativ 1.500 de euro. Această majorare nu este o creștere directă a salariilor, ci o alocare de fonduri pentru acoperirea costurilor legate de activitatea lor parlamentară. Sumele sunt destinate cheltuielilor precum cazarea, masa, amenajarea biroului, plata unui site personal sau a angajaților. Totuși, conform reglementărilor, 50% din suma forfetară nu necesită justificare din partea parlamentarilor. Astfel, costul lunar estimat per parlamentar ajunge la aproximativ 35.000 de lei, sumă pe care aceștia o pot utiliza după bunul plac, în mare pate.

În comparație cu alte țări europene, veniturile parlamentarilor din România sunt relativ ridicate. În medie, un parlamentar român primește lunar aproximativ 11.500 de euro, incluzând atât salariul, cât și suma forfetară.

Pentru context, un parlamentar britanic câștigă în jur de 8.000 de euro pe lună, iar un parlamentar francez, dacă ocupă mai multe funcții, ajunge la maximum 9.780 de euro. În Suedia, salariul lunar al unui parlamentar este de aproximativ 6.300 de euro. Astfel, venitul mediu al unui parlamentar român este semnificativ mai mare decât a demnitarilor din multe alte țări europene.

Pe lângă salariu și suma forfetară, parlamentarii din România beneficiază și de alte avantaje. Aceștia pot călători gratuit cu trenurile CFR pe durata mandatului. De asemenea, fiecare parlamentar are dreptul la un zbor gratuit dus-întors pe săptămână către aeroportul cel mai apropiat de circumscripția sa. În plus, aceștia primesc un telefon de serviciu cu abonament plătit din fonduri publice.

Ce face un parlamentar

Deși au venituri mari, parlamentarii au și responsabilități. În România, parlamentarii au două funcții principale în cadrul Parlamentului: funcția legislativă și funcția de control. Pentru a-și îndeplini aceste funcții, ei au la dispoziție o serie de instrumente. Pot iniția propuneri legislative, fie individual, fie împreună cu alți colegi. De asemenea, pot depune întrebări și interpelări adresate Guvernului și miniștrilor, sau pot depune moțiuni de cenzură, dacă consideră că este necesar.

Activitatea lor se desfășoară în mai multe structuri: birouri permanente, comisii permanente și ședințe de plen. În cadrul birourilor permanente, parlamentarii se ocupă de aspectele administrative și de organizarea lucrărilor. Comisiile permanente sunt grupuri de lucru specializate care avizează și amendează propunerile legislative. Ședințele de plen sunt locul unde se dezbat și se adoptă legile.

După validarea mandatului și depunerea jurământului, deputații și senatorii se organizează în grupuri parlamentare, în funcție de rezultatul alegerilor. Aceste grupuri își aleg lideri, vicelideri și secretari, ale căror nume sunt anunțate în plenul Senatului la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

În cadrul grupurilor parlamentare, parlamentarii lucrează în comisii permanente de specialitate, unde analizează propunerile legislative și proiectele de legi. De asemenea, participă la ședințele de plen, unde se discută și se decid legile. Fiecare parlamentar are dreptul de inițiativă legislativă, ceea ce înseamnă că poate propune proiecte de lege care intră în procesul legislativ.

În ceea ce privește funcția de control, fiecare parlamentar poate adresa întrebări și interpelări Guvernului și membrilor săi. Întrebările pot fi scrise sau orale și sunt adresate pentru a obține informații sau clarificări privind activitatea guvernamentală. Interpelările sunt cereri formale adresate Guvernului de către grupuri parlamentare sau de către unii parlamentari, prin care se solicită explicații despre politica Guvernului în probleme importante. Guvernul și membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în termen de două săptămâni, cu posibilitatea de a solicita un nou termen în cazuri motivate.

Grupurile parlamentare sunt foarte importante în activitatea celor două camere, atât în constituirea organelor de lucru și conducere, cât și în stabilirea poziției politice a parlamentarilor față de proiectele de lege.

Liderii grupurilor parlamentare au atribuții precum propunerea membrilor pentru Comisia de validare a mandatelor, alegerea președinților camerelor și a membrilor Biroului permanent, solicitarea revocării membrilor Biroului permanent sau a birourilor comisiilor permanente, precum și participarea la stabilirea ordinii de zi a ședințelor.

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului se întrunesc pentru a adopta ordinea de zi a ședințelor comune ale Parlamentului, a stabili datele și locurile desfășurării acestora și a asigura buna desfășurare a lucrărilor.

Parlamentarii lucrează în două sesiuni parlamentare anuale: prima începe în februarie și se încheie la sfârșitul lunii iunie, iar a doua începe în septembrie și se încheie la sfârșitul lunii decembrie. În afara acestor sesiuni, pot fi convocați și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a Biroului permanent al fiecărei camere, sau a cel puțin unei treimi din numărul deputaților sau senatorilor.

Cine nu poate deveni parlamentar

Deși salariile și beneficiile din Parlament sunt destul de atractive, nu toată lumea poate deveni deputat sau senator. Există câteva condiții și incompatibilități care trebuie respectate.

În primul rând, calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu ocuparea anumitor funcții publice de autoritate. Asta înseamnă că nu poți fi parlamentar și, în același timp, să ocupi funcții precum cele de secretar de stat, subsecretar de stat, prefect sau viceprefect, primar, viceprimar, sau funcții de conducere în diverse instituții publice. Practic, dacă ai un rol de conducere în administrația publică sau în structuri similare, nu poți fi și parlamentar.

Nu poți fi parlamentar nici dacă deții funcții de conducere în societăți comerciale, bănci, instituții financiare, companii naționale sau regiile autonome. De asemenea, nu este permis să fii comerciant persoană fizică sau membru al unui grup de interes economic. În esență, trebuie să eviți conflictele de interese care ar putea apărea din funcțiile tale în sectorul privat.

Totodată, ocuparea funcțiilor publice în state străine este incompatibilă cu statutul de parlamentar român, cu excepția celor prevăzute în acordurile internaționale la care România este parte.

Există, totuși, excepții de la aceste reguli. De exemplu, Biroul permanent al Camerei Deputaților sau Senatului poate aproba participarea unui parlamentar ca reprezentant al statului în adunări generale sau consilii de administrație, dar doar în condiții excepționale și dacă acest lucru servește unui interes public important.

În alegerile parlamentare, procedura de alegere a senatorilor și deputaților este diferită față de alte tipuri de scrutinuri. În timp ce pentru alegerea președintelui sau a primarilor poți vota direct pentru candidatul tău favorit, în alegerile parlamentare trebuie să votezi o listă de candidați propusă de partide.

În acest sistem, partidele care obțin un procent semnificativ de voturi – de minimum 5% la nivel național sau peste 20% în cel puțin patru județe – primesc locuri în Parlament. Candidații de pe primele locuri de pe listele de partid au cele mai mari șanse să ajungă în Parlament.

Pe de altă parte, candidații independenți, care nu sunt asociați cu niciun partid, trebuie să îndeplinească o cerință diferită pentru a câștiga un mandat. Ei trebuie să adune un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripția în care candidează. Acest coeficient variază în funcție de numărul total de voturi exprimate în circumscripția respectivă.

Articol recomandat de sport.ro

Ungurii au reacționat imediat după ce au învins România la handbal