Candidații înscriși la alegerile parlamentare 2024. Cine candidează pentru Camera Deputaților și Senat

Cele mai recente informații despre alegerile parlamentare din 2024, despre prezența la vot, atât în țară cât și în străinătate, cât și rezultatele exit-poll pot fi urmărite live pe stirileprotv.ro.

Aceste alegeri vor determina nu doar componența acestui for legislativ, ci și direcția în care va evolua țara în următorii patru ani.

Biroul Electoral Central (BEC) a înregistrat toate candidaturile depuse de partidele politice, alianțele electorale și organizațiile minorităților naționale, iar procesul de înregistrare a fost finalizat pentru 31 de partide și alianțe, precum și pentru 19 organizații ale minorităților naționale.

Pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului electoral, Biroul Electoral de Circumscripție pentru cetățenii români din afacerea externă a stabilit prin tragere la sorți ordinea de înscriere a candidaților pe buletinul de vot. Această tragere la sorți a avut loc în ședința din 30 octombrie 2024 și a fost oficializată printr-un comunicat de presă al BEC.

• LISTA candidaților pentru Senat la alegerile parlamentare 2024, pe județe

• LISTA candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare 2024, pe județe

La alegerile parlamentare din 2024 pot candida persoanele care dețin cetățenia română și au domiciliul stabilit în România.

Conform Constituției, pentru a fi ales în Camera Deputaților, un candidat trebuie să fi împlinit vârsta de cel puțin 23 de ani până în ziua alegerilor inclusiv. În cazul Senatului, vârsta minimă pentru candidaturi este de 33 de ani, împliniți până în ziua votului.

Candidații se pot înscrie pe listele unui partid sau alianțe politice, sau pot candida ca independenți. Este important de menționat că o persoană nu poate figura simultan pe listele unui partid și ca independent.

În plus, fiecare candidat poate opta fie pentru un loc în Camera Deputaților, fie pentru unul în Senat, dar nu poate candida pentru ambele funcții sau în mai multe circumscripții electorale.

De asemenea, toți candidații născuți înainte de 1 ianuarie 1976 trebuie să depună o declarație pe proprie răspundere privind apartenența sau neapartenența lor la securitatea ca poliție politică, conform legislației penale în vigoare.

În urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, Parlamentul României va fi format din 465 de membri, împărțiți între Camera Deputaților și Senat. Din acest total, 331 de deputați și 134 de senatori vor fi aleși, în funcție de numărul de locuitori și norma de reprezentare specifică fiecărei circumscripții electorale.

Numărul de locuri alocate fiecărei circumscripții este stabilit pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, iar fiecare circumscripție are un număr diferit de mandate pentru Senat și Camera Deputaților, în funcție de populație. 

Astfel, după 1 decembrie 2024, Parlamentul României va avea 465 de membri care vor reprezenta cetățenii în cadrul celor două camere ale legislativului: 331 de deputați și 134 de senatori.

Câți senatori și deputați vor fi aleși în fiecare județ/circumscripție electorală:

Județul Alba (circumpscripția electorală nr. 1): 2 senatori și 5 deputați

Județul Arad (circumpscripția electorală nr. 2): 3 senatori și 7 deputați

Județul Argeș (circumpscripția electorală nr. 3): 4 senatori și 9 deputați

Județul Bacău (circumpscripția electorală nr. 4): 4 senatori și 10 deputați

Județul Bihor (circumpscripția electorală nr. 5): 4 senatori și 9 deputați

Județul Bistrița-Năsăud (circumpscripția electorală nr. 6): 2 senatori și 5 deputați

Județul Botoșani (circumpscripția electorală nr. 7): 3 senatori și 6 deputați

Județul Brașov (circumpscripția electorală nr. 8): 4 senatori și 9 deputați

Județul Brăila (circumpscripția electorală nr. 9): 2 senatori și 5 deputați

Județul Buzău (circumpscripția electorală nr. 10): 3 senatori și 7 deputați

Județul Caraș-Severin (circumpscripția electorală nr. 11): 2 senatori și 5 deputați

Județul Călărași (circumpscripția electorală nr. 12): 2 senatori și 4 deputați

Județul Cluj (circumpscripția electorală nr. 13): 4 senatori și 10 deputați

Județul Constanța (circumpscripția electorală nr. 14): 5 senatori și 11 deputați

Județul Covasna (circumpscripția electorală nr. 15): 2 senatori și 4 deputați

Județul Dâmbovița (circumpscripția electorală nr. 16): 3 senatori și 7 deputați

Județul Dolj (circumpscripția electorală nr. 17): 4 senatori și 10 deputați

Județul Galați (circumpscripția electorală nr. 18): 4 senatori și 9 deputați

Județul Giurgiu (circumpscripția electorală nr. 19): 2 senatori și 4 deputați

Județul Gorj (circumpscripția electorală nr. 20): 2 senatori și 5 deputați

Județul Harghita (circumpscripția electorală nr. 21): 2 senatori și 5 deputați

Județul Hunedoara (circumpscripția electorală nr. 22): 3 senatori și 6 deputați

Județul Ialomița (circumpscripția electorală nr. 23): 2 senatori și 4 deputați

Județul Iași (circumpscripția electorală nr. 24): 5 senatori și 12 deputați

Județul Ilfov (circumpscripția electorală nr. 25): 2 senatori și 5 deputați

Județul Maramureș (circumpscripția electorală nr. 26): 3 senatori și 7 deputați

Județul Mehedinți (circumpscripția electorală nr. 27): 2 senatori și 4 deputați

Județul Mureș (circumpscripția electorală nr. 28): 4 senatori și 8 deputați

Județul Neamț (circumpscripția electorală nr. 29): 3 senatori și 8 deputați

Județul Olt (circumpscripția electorală nr. 30): 3 senatori și 6 deputați

Județul Prahova (circumpscripția electorală nr. 31): 5 senatori și 11 deputați

Județul Satu Mare (circumpscripția electorală nr. 32): 2 senatori și 5 deputați

Județul Sălaj (circumpscripția electorală nr. 33): 2 senatori și 4 deputați

Județul Sibiu (circumpscripția electorală nr. 34): 3 senatori și 6 deputați

Județul Suceava (circumpscripția electorală nr. 35): 4 senatori și 10 deputați

Județul Teleorman (circumpscripția electorală nr. 36): 2 senatori și 5 deputați

Județul Timiș (circumpscripția electorală nr. 37): 4 senatori și 10 deputați

Județul Tulcea (circumpscripția electorală nr. 38): 2 senatori și 4 deputați

Județul Vaslui (circumpscripția electorală nr. 39): 3 senatori și 7 deputați

Județul Vâlcea (circumpscripția electorală nr. 40): 2 senatori și 6 deputați

Județul Vrancea (circumpscripția electorală nr. 41): 2 senatori și 5 deputați

Muncipiul București (circumpscripția electorală nr. 42): 13 senatori și 29 de deputați

Diaspora (circumpscripția electorală nr. 43): 2 senatori și 4 deputați

• Partidul Social Democrat - 639

• Partidul S.O.S. România - 636

• Partidul National Liberal - 630

• Alianţa pentru Unirea Românilor - 621

• Forţa Dreptei - 619

• Uniunea Democrată Maghiară din România - 596

• Uniunea Salvaţi România - 589

• Partidul Social Democrat Independent - 477

• Partidul National Conservator Român - 435

• Partidul România în Acţiune - 424

• România Socialista - 333

• Partidul Social Democrat Unit - 329

• Alternativa pentru Demnitate Naţională - 294

• Reînnoim Proiectul European al României - 273

• Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi - 263

• Alianţa National Creştină - 244

• Patrioti Poporului Român - 172

• Partidul Oamenilor Tineri - 149

• Partidul Ecologist Român - 128

• Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate - 100

• Partidul Noua Românie - 73

• Liga Acţiunii Naţionale - 64

• Partidul Republican din România - 25

• Partidul Oamenilor Credincioşi - 14

• Partidul Verde - 10

• Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - 10

• Uniunea Geto-Dacilor - 8

• Partidul Patria - 7

• Partidul Dreptăţii - 4

• Partidul Pensionarilor Uniţi - 1

• Partidul Phralipe al Romilor - 1

• Asociaţia Macedonenilor din România

• Uniunea Elenă din România

• Uniunea Democrată Turcă din România

• Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România

• Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT.

• Uniunea Croaţilor din România

• Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România

• Forumul Democrat al Germanilor din România

• Uniunea Polonezilor din România

• Uniunea Armenilor din România

• Asociaţia Liga Albanezilor din România

• Uniunea Ucrainenilor din România

• Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

• Uniunea Culturală a Rutenilor din România

• Uniunea Bulgară din Banat - România

• Uniunea Sârbilor din România

• Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România

• Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa"

• Forumul Cehilor din România

Alegerile parlamentare din România reprezintă procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlament, organul legislativ suprem al țării.

Potrivit Articolului 62 din Constituția României, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat”.

Aceste alegeri se desfășoară o dată la patru ani și au ca scop desemnarea membrilor celor două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților și Senatul. România are un sistem parlamentar bicameral, astfel încât cetățenii votează pentru ambele camere în cadrul aceluiași scrutin.

În prezent, Parlamentul României este format din 465 de membri: 136 de senatori și 329 de deputați. Acest număr a fost stabilit ținând cont de mai mulți factori, iar printre ei se numără și norma de reprezentare, care variază între cele două camere.

Rezultatele alegerilor parlamentare din 2024 sunt publicate în timp real de Biroul Electoral Central și pot fi văzute pe stirileprotv.ro. 

Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie). Fiecare scrutin are reguli specifice privind arondarea la secțiile de votare și locul unde se poate exercita dreptul de vot.

Românii au trecut deja prin locale, europarlamentare și turul întâi de la prezidențiale. Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

După Revoluția din 1989, România a utilizat două principale sisteme de vot pentru alegerile parlamentare:

· Scrutin de listă și repartizare proporțională

· Sistem mixt cu vot uninominal (2008 și 2012)

La alegerile din 20 mai 1990, membrii Parlamentului bicameral (Camera Deputaților și Senatul) au fost aleși prin scrutin de listă și repartizare proporțională, fără un prag electoral. Candidații independenți trebuiau să fie susținuți de cel puțin 251 de cetățeni.

În alegerile din 27 septembrie 1992, s-a introdus un prag electoral de 3% din voturile naționale pentru a obține reprezentare parlamentară. Pentru coaliții, pragul creștea cu 1% pentru fiecare membru suplimentar, până la maximum 8%. Norma de reprezentare a fost stabilită la un deputat la 70.000 de locuitori și un senator la 160.000 de locuitori.

Alegerile din 1996 și 2000 au continuat cu același sistem de vot, ajustând pragul electoral la 5% pentru partide și între 8-10% pentru coaliții.

Pentru prima dată în 2008 și din nou în 2012, România a adoptat un sistem mixt: vot uninominal pentru alegerea individuală a candidaților și repartizare proporțională a mandatelor. Acest sistem a permis menținerea proporționalității reprezentării partidelor în Parlament.

Alegerile din 2016 și 2020 au revenit la scrutinul de listă și reprezentarea proporțională, ajustând norma de reprezentare la un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Pragul electoral a rămas la 5%, cu posibilitatea de a fi calculat prin două metode diferite, conform Legii nr. 208/2015.

Alegerile parlamentare care au loc pe 1 decembrie 2024 se desfășoară prin scrutin de listă și repartizare proporțională, conform Legii nr. 208/2015. Norma de reprezentare este de 1 senator la 168.000 de locuitori și 1 deputat la 73.000 de locuitori.

Ce trebuie să știi despre alegerile din 1 Decembrie este că românii își aleg reprezentanții în Senat și Camera Deputaților, votând pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți. Sistemul electoral este bazat pe reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid sau alianță propune o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate este calculat proporțional cu voturile obținute, conform metodei D’Hondt.

• Camera Deputaților: Este structurată pe 42 de circumscripții electorale – câte una pentru fiecare județ, municipiul București și diaspora.

• Senatul: Cuprinde 43 de circumscripții, inclusiv una suplimentară pentru diaspora. Numărul de mandate variază în funcție de populația fiecărei circumscripții.

Parlamentul României, autoritatea legislativă supremă și reprezentantul principal al poporului, are o structură bicamerală formată din Senat (camera superioară) și Camera Deputaților (camera inferioară). Membrii săi sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de patru ani.

Camera Deputaților sau Senatul poate fi prima sesizată în dezbaterea proiectelor de lege, conform Constituției. O lege devine valabilă doar dacă este votată de ambele camere. De asemenea, în ședințele comune, Parlamentul numește oficiali importanți, validează Guvernul și poate demite miniștri prin moțiuni.

Pe plan extern, Parlamentul influențează relațiile internaționale prin ratificarea tratatelor și adoptarea deciziilor strategice, consolidând poziția României pe scena globală.

Deși ambele camere fac parte din Parlamentul României și contribuie la procesul legislativ, structura și componența Senatului și a Camerei Deputaților sunt diferite. Camera Deputaților are un număr mai mare de membri decât Senatul. Ambele camere trebuie să aprobe o lege pentru ca aceasta să fie promulgată de președinte, însă ordinea dezbaterii depinde de natura legii.