Printre acestea se numără o pasăre care a parcurs milioane de kilometri în zbor, o țestoasă de aproape 200 de ani, un trandafir care a supraviețuit bombardamentelor, un copac legat de istoria lui Buddha, un măslin care încă produce fructe și plante neobișnuite din Munții Anzi, potrivit CNN.
Acestea și alte minunății ale naturii, cu istorii de mii de ani, îi așteaptă pe călătorii dornici să descopere unele dintre cele mai vechi forme de viață de pe planetă.
Cea mai bătrână pasăre sălbatică: aproximativ 75 de ani
Wisdom, cea mai bătrână pasăre sălbatică a cărei vârstă a fost confirmată, are aproximativ 75 de ani. Ea s-a întors din nou la locul în care își petrece iarna, pe atolul Midway, în luna noiembrie.
De când a fost inelată, în 1956, femela de albatros Laysan a parcurs peste 4,8 milioane de kilometri în zbor, echivalentul a șase călătorii dus-întors până la Lună.
Între migrațiile sale deasupra oceanului, pasărea revine toamna în Rezervația Națională de Faună Sălbatică Midway Atoll, unde își crește puii. De-a lungul vieții, Wisdom a supraviețuit unui tsunami și a crescut cel puțin 30 de pui.
Vizitatorii care obțin autorizațiile necesare și au suficientă răbdare pot încerca să o observe pe Wisdom, alături de alte exemplare ale speciei Phoebastria immutabilis, în acest paradis din Oceanul Pacific.
Atolul Midway se află la extremitatea nordică a arhipelagului Hawaii.
Cel mai bătrân animal terestru: aproximativ 194 de ani
Jonathan, cel mai îndrăgit locuitor al insulei Sfânta Elena, un mic teritoriu din sudul Oceanului Atlantic, s-a născut în jurul anului 1832, cu cinci ani înainte de încoronarea reginei Victoria.
De atunci, uriașa țestoasă a trăit în timpul mandatelor a aproape 40 de președinți americani.
Jonathan nu l-a întâlnit însă pe un alt locuitor celebru al insulei, Napoleon Bonaparte, deoarece fostul împărat francez a murit în exil acolo, în 1821.
Țestoasa uriașă provine din Seychelles, un arhipelag din Oceanul Indian, dar a ajuns în Atlantic în 1882, când a fost oferită cadou unui viitor guvernator al insulei Sfânta Elena.
Trandafirul vechi de aproximativ 1.200 de ani, care a supraviețuit bombardamentelor
Cunoscut drept „Trandafirul de o mie de ani”, un impresionant trandafir cățărător din Germania ar fi fost plantat în anul 815, în timpul regelui Ludovic cel Pios.
Planta crește lângă o catedrală catolică dedicată Fecioarei Maria, în Hildesheim, un frumos oraș medieval renumit pentru bisericile sale istorice.
Pe lângă frumusețea și vârsta sa impresionantă, trandafirul a demonstrat o rezistență extraordinară.
Bombardamentele Aliaților din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial au transformat catedrala în ruine, însă trandafirul, din specia Rosa canina, cunoscută și sub numele de măceș, a supraviețuit în mod miraculos.
Planta a continuat să se dezvolte, iar în prezent depășește nouă metri înălțime, crescând lângă absida catedralei restaurate.
Trandafirul poate fi admirat în orice perioadă a anului, însă sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie sunt cele mai potrivite momente pentru a-i vedea delicatele flori roz.
Copacul plantat în urmă cu aproximativ 2.300 de ani, legat de istoria lui Buddha
Smochinul sub care Siddhartha Gautama ar fi atins iluminarea spirituală, în India, a dispărut de mult timp. Cu toate acestea, un lăstar provenit din acel arbore, transportat în Sri Lanka de o adeptă de origine regală în jurul anului 250 î.Hr., a devenit unul dintre cei mai venerați copaci din lumea budistă.
Cunoscut sub numele de Jaya Sri Maha Bodhi, arborele din specia Ficus religiosa este considerat cel mai vechi copac despre care există o înregistrare istorică a plantării sale.
De-a lungul secolelor, arborele a atras credincioși, curioși și persoane cu intenții ostile.
Scriitorul H.G. Wells a fost impresionat de existența sa. Copacul a fost deteriorat de elefanți și a trecut prin perioade de violență asociate separatiștilor tamili.
Astăzi, pelerini din întreaga lume vin să îi aducă omagii, în special în zilele cu lună plină, cunoscute drept „poya”.
Arborele se află în grădinile Mahamevnawa din Anuradhapura, Sri Lanka, fiind înconjurat de grădini amenajate, canale, garduri aurite, stupe religioase și alți copaci Bodhi mai tineri.
Măslinul vechi de aproximativ 2.500 de ani, care încă produce fructe
În urmă cu 2.000-3.000 de ani, înainte de apariția Greciei clasice, o sămânță a încolțit pe insula mediteraneeană Creta.
Din aceasta s-a dezvoltat un măslin care continuă să producă fructe în fiecare an, chiar și după milenii de existență.
Arborele monumental se află în satul Vouves și reprezintă mult mai mult decât o simplă sursă de măsline.
Alături de alți măslini străvechi din apropiere, din specia Olea europaea, acesta atrage artiști, lideri religioși, sportivi olimpici și șefi de stat, fascinați de trunchiurile și ramurile sale noduroase, modelate de trecerea timpului.
Lângă arbore a fost deschis și un muzeu dedicat tehnicilor tradiționale de recoltare a măslinelor din Creta.
Insula a fost cândva centrul civilizației minoice, care a prosperat în Antichitate datorită comerțului cu ulei de măsline.
Plantele din Anzi care pot trăi aproximativ 3.000 de ani
Yareta, cunoscută și sub numele de llareta, este o plantă neobișnuită, care formează mase compacte de un verde intens, asemănătoare unor bolovani acoperiți cu mușchi.
În realitate, acestea sunt tufe cu flori, perfect adaptate condițiilor extreme de la altitudinile mari ale Munților Anzi, în Peru, Bolivia, nordul statului Chile și vestul Argentinei.
Vânturile puternice, temperaturile sub pragul înghețului și seceta nu reprezintă obstacole majore pentru Azorella compacta, o rudă sălbatică, necomestibilă, a pătrunjelului și feniculului.
Planta se dezvoltă extrem de lent, uneori crescând cu numai un metru într-un secol.
Din cauza acestui ritm de creștere foarte redus, specialiștii estimează că cele mai mari exemplare ar putea avea aproximativ 3.000 de ani.
Tufele sunt atât de dense, încât pot susține cu ușurință greutatea unui om.
În trecut, yareta a fost utilizată drept combustibil tradițional, într-un mod asemănător turbei.
Din fericire, guvernele din America de Sud au început să adopte măsuri pentru protejarea acestei specii amenințate, astfel încât plantele străvechi să poată continua să supraviețuiască în mediul lor natural.
