Palatul Poștelor, povestea clădirii pentru care statul a plătit o sumă uriașă

Clădirea adăpostește în prezent Muzeul Național de Istorie a României. Chiar peste drum se înalță Palatul CEC, o altă clădire emblematică a Bucureștiului.

O vizită la muzeul de istorie este o experiență atractivă pentru vizitatorii de orice vârstă, dar povestea clădirii este cel puțin la fel de impresionantă ca artefactele expuse în vitrine.

Pentru construirea, amenajarea și dotarea Palatului Poștelor la cele mai înalte standarde de confort ale epocii s-au cheltuit, potrivit estimărilor, peste 6.000.000 de lei aur, după cum scrie Ziarul Lumina. Astfel, clădirea a fost una dintre cele mai costisitoare investiții ale statului pentru ridicarea unui sediu de instituție.

Îți prezentăm în articol și alte detalii inedite despre această frumoasă clădire, care rămâne unul dintre principalele obiective turistice din București.

Citește și

Cea mai lungă șosea din lume traversează 14 țări și două continente. Parcurgerea ei poate dura și un an de zile

Construit după modelul Palatului Poștelor din Geneva

În anul 1892, la solicitarea formulată de Direcția Telegrafelor și Poștelor, condusă pe atunci de Mihai Suţu, Consiliul de Miniştri a decis construirea unui Palat al Poștelor, care să fie sediul administrativ al acestei importante instituții. Locul ales a fost Piaţa Constantin Vodă, numită astfel după un vechi han construit aici de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Clădirea hanului fusese însă distrusă de un incediu puternic și demolată.

Planul palatului a fost conceput de arhitectul Alexandru Săvulescu, care s-a plimbat prin toată Europa special pentru a vedea cum arată Palatele Poștelor din marile orașe europene, astfel încât să poată realiza ceva la fel de impunător. Și a reușit! A ales ca model Palatul Poștelor din Geneva.

Piatra de temelie a fost pusă de regele Carol I al României pe 20 octombrie 1894, iar Palatul Poștelor a fost inaugurat în anul 1901. Clădirea este amplasată pe un teren de peste 10.000 mp și a fost construită într-un stil arhitectural eclectic, la modă în Europa acelor vremuri. Are subsol, parter și două etaje, iar la etajul 2, în aripa dinspre strada Franceză, adăpostea Muzeul Poștei și o bibliotecă de specialitate. La vremea respectivă, Palatul Poştelor avea cea mai modernă instalaţie de telefonie din Europa. Totodată, a fost cea mai mare clădire din România până la construirea Casei Poporului, în 1980, scrie Historia.

Stilul arhitectural al Palatului Poștelor

Deși clădirea în sine este concepută în stil eclectic, fațada aparține stilului neoclasic, de inspirație germană. Este o fațadă monumentală, cu trepte pe toată lungimea ei și cu un portic susținut de 10 coloane dorice.

Lateralele clădirii au cupole impunătoare, iar pe fațada principală există două sculpturi care îl reprezintă pe Mercur, mesagerul zeilor din mitologia romană, și o alegorie ce simbolizează Mecanica, adică progresul științei. Ambele statui sunt creația sculptorului Ștefan Ionescu-Valbudea.

Din păcate, o parte din frumusețea deosebită a acestei clădiri s-a pierdut în timp. Când a fost construit, Palatul Poștelor avea deasupra intrării zece statui alegorice, dintre care două create de celebrul Carol Storck. Acestea reprezentau Drumul de Fier și Electricitatea. Unele dintre statui au căzut la cutremurul din 1940, iar altele au fost date jos tocmai pentru a evita prăbușirea lor.

Cum a devenit sediul Muzeului Național de Istorie

Conceput pentru a fi sediu al Direcției Telegrafelor și Poștelor, dar și pentru a adăposti un muzeu dedicat acestei instituții și o școală pentru pregătirea viitorilor funcționari, Palatul Poștelor a avut o istorie destul de agitată.

Pentru scurt timp, în perioada Primului Război Mondial, când trupele germane au ocupat Bucureștiul, clădirea a devenit sediul centrului de comunicații german, găzduind telegraful, centrala telefonică și poșta.Trupele de ocupație au profitat astfel de dotările moderne de care beneficia clădirea, pentru a le folosi în interes propriu.

Ulterior, Palatul Poștelor și-a menținut acest rol până în anul 1969, când autoritățile comuniste au decis renovarea și reamenajarea clădirii, pentru a o transforma în sediul Muzeului de Istorie al României. Doi ani mai târziu, a fost inaugurat și deschis pentru public muzeul care se află și acum în incinta Palatului Poștelor.

În prezent, Palatul Poștelor are nevoie de lucrări urgente de reabilitare și renovare, care vor dura mai mulți ani. Restaurarea a început în septembrie 2002, dar lucrările s-a oprit în 2006, iar de atunci au fost mai multe proiecte și încercări de restaurare, care din păcate nu s-au finalizat.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu