Cornu, Prahova - comuna verde cu peisaje de vis și tradiții ascunse. Ce poți vizita într-o escapadă aproape de București

Comuna se învecinează cu orașul Breaza, cu municipiul Câmpina, cu comuna Poiana Câmpina și comuna Șotrile. Poți ajunge rapid din București, pentru că este la o distanță de doar 90 de km nord și ’70 de km de municipiul Brașov. Iată tot ce trebuie să știi despre Cornu și cum să ajungi aici.

Cum ajungi în Cornu

Comuna Cornu se află la distanță de aproximativ o oră și 20 de minute cu mașina. Ruta standard este pe DN1, direcția Ploiești – Câmpina, de unde continui câțiva kilometri spre Cornu.

Distanța în linie dreaptă dintre București și Cornu este de 86 km. Poți ajunge atât cu mașina, cât și cu trenul până la Câmpina, apoi cu microbuzul.

Alternativ, există curse București-Câmpina, iar din Câmpina poți lua un microbuz local până în Cornu.

Citește și

Sorrento - ghidul complet pentru o vacanță pe coasta Amalfi. Experiențe de neuitat în cel mai spectaculos loc din Italia

Istoric

Comuna Cornu, alcătuită în prezent din satele Cornu de Sus și Cornu de Jos, se numără printre cele mai vechi așezări din zona Câmpina-Predeal și are o atestare documentară încă de la începutul secolului XVI, în perioada 1514-1516.

Localitatea are oficial aproximativ 500 de ani de existență. Se presupune că zona a fost preferată de oamenii care căutau adăpost din calea războaielor, formând comunități mici pe malurile pârâurilor Câmpinița și Balița, sau mai sus, dincolo de valea Rea.

De asemenea, locația se afla pe traseul transhumanței carpato-danubiene, păstorii transilvăneni coborând oile spre locuri de iernat în câmpii, conform primariacornu.

Primul document de atestare menționează că domnitorul Neagoe Basarab întărea mănăstirilor donația lui Dragomir Pântei pentru „un loc de chilie, la Cornu, pe Prahova”, semnalând pregătirea ridicării unei construcții religioase.

Tradiția locală arată că satul Cornu de Sus s-a dezvoltat primul, poziția sa fiind favorabilă: spre nord exista drumul de plai către zone înalte, spre vest un versant abrupt erodat de râul Prahova, iar spre sud, terasa era separată de adânca vale „Rea”.

Singura cale mai accesibilă era spre vest, coborând prin poieni spre pârâul Câmpinița. Această poziție permitea locuitorilor să supravegheze de la depărtare eventualele mișcări ale armatei, dovadă fiind denumirea celui mai înalt deal, Strajiștea, de unde se poate cuprinde vizual un segment întins până dincolo de Câmpina.

Totodată, localitatea se afla în afara drumului comercial de pe Valea Prahovei, care cobora din Câmpina spre Breaza și apoi către Gura Beliei-Comarnic.

Al doilea document referitor la Cornu, tot din timpul domniei lui Neagoe Basarab, datează din 6 august 1520, întărind mănăstirii Snagov o moșie la Cornu. Ulterior, în perioada lui Mihnea Turcitul, locul Cornu este menționat aproape de hotarul Comarnicului, iar în 1587 un hrisov arată că grămăticul Necoară deținea moșii în zonă.

Pe măsură ce populația a crescut, oamenii s-au așezat și între valea Rea și valea Baliță, precum și între valea Baliță și valea Câmpiniței, formând astfel noi cătune, printre care Cornu de Jos și Câmpinița.

Obiective turistice în Cornu

Comuna Cornu are o bogată moștenire istorică și culturală, care se poate vedea în muzeul local, înființat în 1956, și prin lăcașurile religioase. În prezent, pe teritoriul comunei se regăsesc patru monumente istorice, dintre care unul de clasă A și trei de clasă B:

• Biserica „Înălțarea Domnului” a fostului schit al lui Drăghici Spătarul, situată în Cornu de Sus, str. Mihai Viteazu nr. 209, construită în secolul XVII și refăcută între anii 1811-1835;

• Casa Ana Burlacu, situată în Cornu de Jos, str. Malul Vadului nr. 998, construcție din anul 1900;

• Casa Vasile Marinescu, situată în Cornu de Jos, str. Preot Provinceanu nr. 419, construcție din 1920;

• Casa Paraschiva Istrate, situată în Cornu de Sus, str. Independenței nr. 150, construcție din 1919.

Tradiția locală relatează că prin aceste locuri ar fi trecut Mihai Viteazul, iar unul dintre oștenii săi ar fi rămas aici și ar fi ridicat un mic schit în Cornu de Sus, care este și cel mai vechi obiectiv turistic al comunei.

Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva

Actuala biserică a fost construită pe locul unei ctitorii datând din 1771. Lucrările pentru edificiul prezent, care păstrează același hram, au început în 1907 și s-au încheiat în 1913. Ritmul lent al construcției a fost cauzat de fondurile insuficiente, care proveneau în principal de la enoriași. În acea perioadă, regele Carol I (1866-1914) se afla în sat și, observând dificultățile financiare, a contribuit cu suma de 1000 de lei.

Mănăstirea „Sfântul Ion Evanghelistul și Cuvioasa Eufrosina"

Construcția mănăstirii a început în 2004, datorită inițiativei Aurorei Cornu, prima soție a scriitorului Marin Preda. În primele etape au fost ridicate o bisericuță provizorie și un corp de chilii. Treptat, mănăstirea a luat formă, devenind în prezent un loc dedicat rugăciunii și meditației pentru locuitorii comunei Cornu.

Sera de flori

Sera floricolă din localitate a fost inaugurată în 2002, având rolul de a furniza vegetație floricolă pentru toate spațiile verzi din comună. Încălzirea s-a realizat printr-o centrală termică modernă, de tip în condensare, cu consumuri extrem de reduse la momentul respectiv.

Muzeul Hărților

Muzeul Hărților este găzduit de Căminul Cultural și a fost inaugurat în 2006. Expoziția reunește aproape 160 de hărți, donate de soții Dana și Adrian Năstase. Muzeul funcționează ca o secție a Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi din București.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO S-a retras din fotbal la 24 de ani și acum face: „Nu voi regreta!”