Veste mai putin buna in cazul sondei spatiale Rosetta: “modulul nu este ancorat de suprafata”. Cum va fi afectata misiunea
Succes al Europei, in lupta pentru cucerirea spatiului. Pentru prima data in istoria omenirii, un robot-laborator a aterizat pe suprafata unei comete, la 500 de milioane de kilometri departare de Pamant.
Totusi, dupa entuziasmul din primele momente, au aparut si primele semne de incertitudine. E posibil ca modulul de cercetare sa nu se fi ancorat de nucleul cometei, si sa nu-si poata duce misiunea la bun sfarsit.
“Philae ne vorbeste. Primim noi date care sunt analizate chiar acum. Am ajuns pe cometa!”, a raportat Stephan Ulamec, managerul general al misiunii.
Dupa o asteptare agonizanta de sapte ore, timp in care robotul s-a indreptat, in cadere libera, spre tinta sa, cometa "Ciuri", aterizarea s-a facut "lin", anunta, aseara, Agentia Spatiala Europena.
"Suntem primii care au reusit asta", a explicat Jean-Jaques Dordain, director general al Agentiei Spatiale Europene.
A fost incununarea unei aventuri spatiale fara precedent, inceputa in urma cu 20 de ani. Insa dupa bucuria si entuziasmul din primele momente, s-a strecurat indoiala.
"Vestea mai putin buna este ca harpoanele de prindere par sa nu fi fost activate. Asadar modulul nu este ancorat de suprafata", povesteste Stephan Ulamec, managerul general al misiunii.
Robotul are 100 de kilograme pe Pamant, dar cantareste doar un gram in spatiu. Imediat dupa ce s-a asezat pe nucleul cometei, atras de forta gravitationala exercitata de aceasta, ar fi trebuit sa se fixeze ferm prin doua harpoane.
In conditii ideale, robotul-laborator ar trebui sa functioneze pana in martie anul viitor, cand este condamnat "sa moara de caldura", din cauza apropierii cometei de Soare.
Misiunea sa este sa analizeze esantioane din nucleul cometei, care sa ne permita sa aflam mai multe despre originile sistemului nostru solar. Ne-ar putea ajuta chiar sa aflam cum au aparut apa si viata pe Terra.
De aceea, sonda care a dus modulul de cercetare pe orbita cometei se numeste Rosetta, la fel ca stela egipteana care l-a ajutat, candva, pe Champolion sa patrunda misterul hieroglifelor.
Etichete: agenția spațială europeană, misiuni spatiale,
