Prin intermediul unei serii de experimente și teste, echipa a identificat dereglări chimice la nivelul celulelor oligodendrocite drept cauza principală a deteriorării. Aceste celule gestionează colesterolul care constituie o parte esențială a învelișurilor protectoare cunoscute sub numele de mielină, potrivit Science Alert.
„Acest studiu identifică oligodendrocitele drept mediatori-cheie, făcând legătura între lipsa somnului, integritatea afectată a mielinei, încetinirea transmiterii impulsurilor nervoase și tulburări de comportament”, scriu cercetătorii în articolul publicat.
Experimente pe animale
Echipa a efectuat apoi teste pe șobolani privați de somn timp de 10 zile. Deși dimensiunea fibrelor nervoase din creierul animalelor a rămas neschimbată, teaca de mielină din jurul trunchiului fiecărui neuron, sau axon, era mai subțire comparativ cu cea a grupului de control.
Experimente suplimentare au arătat că transmiterea semnalelor între anumite regiuni ale creierului a încetinit cu aproximativ o treime la șobolanii care nu au dormit. Privarea de somn a dus, de asemenea, la o sincronizare redusă între regiunile cerebrale.
Impactul asupra comunicării neuronale
Axonii sunt esențiali pentru comunicarea neuronală – lipsa somnului duce la subțierea mielinei, încetinind „conversația” dintre neuroni și crescând riscul de oboseală mentală și ceață cognitivă, așa cum au demonstrat testele de memorie și efort fizic efectuate pe șobolani.
O analiză genetică realizată pe șoareci a arătat că oligodendrocitele nu mai gestionau colesterolul la fel de eficient ca în mod normal.
„Rezultatele noastre evidențiază un posibil rol al dereglării colesterolului în oligodendrocite în deficitele comportamentale asociate privării de somn și dezvăluie o nouă țintă pentru intervenție”, scriu cercetătorii.
Pe termen lung, aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente care să limiteze unele dintre efectele privării de somn pentru persoanele la care aceasta este o problemă cronică, asociată și cu o serie de alte afecțiuni de sănătate.
„Creșterea prevalenței privării de somn reprezintă o provocare pentru sănătatea publică în societatea modernă”, scriu cercetătorii.
„Manifestările vigilenței reduse, precum timpii de reacție încetiniți și creșterea numărului de erori, sunt indicatori comportamentali bine documentați ai lipsei de somn.”
Cercetarea a fost publicată în revista PNAS.
